Tulburările de memorie sau senzaţia de epuizare, semne ale îmbătrânirii precoce a creierului. Cum putem preveni această problemă
Creierul uman suferă din cauza unor obiceiuri cotidiene pe care mulţi le avem. Somnul insuficient, fumatul, consumul exagerat de zahăr sunt câteva dintre cauzele îmbătrânirii premature a creierului, prin distrugerea neuronilor. Semne ale îmbătrânirii cerebrale precoce sunt tulburările de memorie dese, incapacitatea de concentrare şi atenţie, senzaţia de epuizare şi tendinţa de a aluneca spre depresie. Procesul de deteriorare a memoriei este asociat cu înaintarea în vârstă, însă cercetările recente arată că acesta debutează mult mai devreme. Preşedintele Societăţii de Neurologie din România, Dafin Mureşanu, a declarat într-o conferinţă de presă susţinută cu ocazia unui important simpozion organizat la Cluj că până de curând se considera că îmbătrânirea creierului începe de la 60 de ani, dar există studii care au redus considerabil acest prag până la 45 de ani. "Să nu ne abandonăm în faţa televizorului, să mai citim o carte, să avem interacţiuni care să ne aducă la un nivel de deconectare foarte bună. Interacţiunea, comunicarea interumană, nu solitudinea, este foarte importantă", a declarat Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România. Specialiştii neurologi susţin însă că îmbătrânirea prematură a creierului poate fi prevenită dacă oamenii dorm suficient, citesc cărţi în loc să se uite la televizor, discută cu alte persoane şi mănâncă sănătos. "Dacă vrem să încetinim procesul de îmbătrire trebuie avut grijă de creier în condiţiile în care îmbătrânirea organismului ţine de modul în care îmbătrâneşte creierul. Există un cumul de factori care pot genera îmbătrânirea cerebrală precoce, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, fumatul, consumul exagerat de alcool, suprasolicitarea intelectuală, stresul", a mai spus Mureşanu. dr. Dafin Mureşanu, sursa www.ziardecluj.ro
Potrivit medicului Felicia Vasile, specialist în geriatrie şi geronotlogie de la spitalul municipal Râmnicu Sărat, pentru întârzierea îmbătrânirii creierului şi, implicit, a întregului organism, ”trebuie să nu ignorăm beneficiile psihologice ale râsului, gândirii pozitive, optimismului, interacţiunii sociale, timpului petrecut cu prietenii şi familia şi chiar micilor plăceri precum alocarea unei perioade de relaxare într-o cadă de baie cu apă caldă şi parfumată”. Oamenii care se bucură de viaţă şi sunt echilibraţi emoţional vor fi mai sănătoşi şi vor rămâne tineri mult timp, mai spune medicul buzoian. Lipsa de stimulentelor cognitive este una dintre cauzele îmbătrânirii precoce a creierului, susţin cercetătorii. A gândi este cel mai bun mod de a stimula creierul, iar lipsa lui provoacă micşorarea volumului creierului şi implicit a capacităţii lui. "Să nu ne abandonăm în faţa televizorului, să mai citim o carte, să avem interacţiuni care să ne aducă la un nivel de deconectare foarte bună. Interacţiunea, comunicarea interumană, nu solitudinea, este foarte importantă", susţine Dafin Mureşanu.
Un obicei dăunător creierului este nerespectarea meselor de dimineaţă. Persoanele care sar peste micul dejun au nivelul scăzut de zahăr în sânge. Asta generează insuficientă aprovizionare de nutrienţi în creier, cauzând degenerarea sa treptată. A mânca mult este încă un obicei pe care îl resimte întregul organism, inclusiv creierul. Excesul de alimentaţie cauzează durificarea arterelor creierului, care în afară de asta, scade capacitatea mentală.
Fumatul produce diminuarea volumului creierului, care duce, printre altele, la Alzheimer. Un studiu realizat de cercetători de la King’s College London, realizat pe 8.000 de persoane cu vârsta peste 50 de ani, arată că fumatul dăunează creierului, afectând memoria, dar şi capacitatea de învăţare şi raţionare. Studiul a fost publicat în revista Age and Ageing. Consumul exagerat de zahăr grăbeşte îmbătrânirea cerebrală. Întrerupe absorbţia de proteíne şi nutrienţi, cauzând proasta nutriţie şi poate influenţa dezvoltarea creierului. Valorile mari ale glicemiei, ca şi consumarea unor cantitati mari de zahăr, pot vătăma creierul, accelerând procesul de îmbătrânire prin reacţiile chimice din celule. Potrivit unor studii ale Institutului Picower pentru Cercetări Medicale din Manhasset, New York, glucoza din sânge reacţionează cu proteinele creând aberantele aşa-numite glicoproteine ori proteine încrucişate, un fel de resturi celulare care se acumulează în celule, dereglându-le mecanismele. Poluarea grăbeşte şi ea îmbătrânirea cerebrală. Creierul este cel mai mare consumator de oxigen al corpului. Inhalarea aerului contaminat diminuează oxigenarea lui generând scăderea eficienţei creierului.
Un alt obicei dăunător este pierderea nopţilor. Somnul permite creierului să se odihnească iar lipsa acestuia pe perioade prelungite accelerează pierderea celulelor creierului. De asemenea, a dormi cu capul acoperit este nerecomandat. Creşte concentraţia de bioxid de carbon şi scade oxígenul, cauzând efecte adverse la nivelul creierului. Specialiştii spun că e nevoie de un somn de şapte ore pe noapte, să avem o viaţă emoţional-cognitivă echilibrată, fără exces de emoţii. ”Dacă pe parcursul zilei avem numai activitate pe email, la calculator, fără dialog cu alte persoane, apar probleme. De asemenea, supraexpunerea la tehnologii reprezintă un potenţial pericol ", a spus Mureşanu. Lipsa unor conversaţii profunde sau inteligente slăbeşte eficienţa creierului. Celor care duc o viaţă solitară le este este recomandat ca exerciţiu pentru minte memorarea unor nume şi cântăreţi de cântece din diferite epoci. Există însă şi o excepţie. A munci şi a studia când suntem bolnavi dăunează creierului, printre altele, prin dificultatea lui de a răspunde în această stare. Citeşte şi: Gama uriaşă de afecţiuni vindecate cu hrean. Condimentul-afrodisiac calmează dureri articulare atroce Hreanul este una dintre legumele cele mai utilizate în bucătăria românească, pentru condimentarea mâncărurilor. Pentru aroma şi gustul picant, hreanul este foarte folosit în industria conservelor dar şi la pregătirea murăturilor. Rădăcina de culoare alb-gălbuie este bogată în vitamina C, iar marinarii o luau cu ei în călătorii pentru a preveni scorbutul. În scop medicinal, hreanul se foloseşte ras şi amestecat cu oţet.
Creierul uman suferă din cauza unor obiceiuri cotidiene pe care mulţi le avem. Somnul insuficient, fumatul, consumul exagerat de zahăr sunt câteva dintre cauzele îmbătrânirii premature a creierului, prin distrugerea neuronilor. Semne ale îmbătrânirii cerebrale precoce sunt tulburările de memorie dese, incapacitatea de concentrare şi atenţie, senzaţia de epuizare şi tendinţa de a aluneca spre depresie. Procesul de deteriorare a memoriei este asociat cu înaintarea în vârstă, însă cercetările recente arată că acesta debutează mult mai devreme. Preşedintele Societăţii de Neurologie din România, Dafin Mureşanu, a declarat într-o conferinţă de presă susţinută cu ocazia unui important simpozion organizat la Cluj că până de curând se considera că îmbătrânirea creierului începe de la 60 de ani, dar există studii care au redus considerabil acest prag până la 45 de ani. "Să nu ne abandonăm în faţa televizorului, să mai citim o carte, să avem interacţiuni care să ne aducă la un nivel de deconectare foarte bună. Interacţiunea, comunicarea interumană, nu solitudinea, este foarte importantă", a declarat Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România. Specialiştii neurologi susţin însă că îmbătrânirea prematură a creierului poate fi prevenită dacă oamenii dorm suficient, citesc cărţi în loc să se uite la televizor, discută cu alte persoane şi mănâncă sănătos. "Dacă vrem să încetinim procesul de îmbătrire trebuie avut grijă de creier în condiţiile în care îmbătrânirea organismului ţine de modul în care îmbătrâneşte creierul. Există un cumul de factori care pot genera îmbătrânirea cerebrală precoce, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, fumatul, consumul exagerat de alcool, suprasolicitarea intelectuală, stresul", a mai spus Mureşanu. dr. Dafin Mureşanu, sursa www.ziardecluj.ro
Potrivit medicului Felicia Vasile, specialist în geriatrie şi geronotlogie de la spitalul municipal Râmnicu Sărat, pentru întârzierea îmbătrânirii creierului şi, implicit, a întregului organism, ”trebuie să nu ignorăm beneficiile psihologice ale râsului, gândirii pozitive, optimismului, interacţiunii sociale, timpului petrecut cu prietenii şi familia şi chiar micilor plăceri precum alocarea unei perioade de relaxare într-o cadă de baie cu apă caldă şi parfumată”. Oamenii care se bucură de viaţă şi sunt echilibraţi emoţional vor fi mai sănătoşi şi vor rămâne tineri mult timp, mai spune medicul buzoian. Lipsa de stimulentelor cognitive este una dintre cauzele îmbătrânirii precoce a creierului, susţin cercetătorii. A gândi este cel mai bun mod de a stimula creierul, iar lipsa lui provoacă micşorarea volumului creierului şi implicit a capacităţii lui. "Să nu ne abandonăm în faţa televizorului, să mai citim o carte, să avem interacţiuni care să ne aducă la un nivel de deconectare foarte bună. Interacţiunea, comunicarea interumană, nu solitudinea, este foarte importantă", susţine Dafin Mureşanu.
Un obicei dăunător creierului este nerespectarea meselor de dimineaţă. Persoanele care sar peste micul dejun au nivelul scăzut de zahăr în sânge. Asta generează insuficientă aprovizionare de nutrienţi în creier, cauzând degenerarea sa treptată. A mânca mult este încă un obicei pe care îl resimte întregul organism, inclusiv creierul. Excesul de alimentaţie cauzează durificarea arterelor creierului, care în afară de asta, scade capacitatea mentală.
Fumatul produce diminuarea volumului creierului, care duce, printre altele, la Alzheimer. Un studiu realizat de cercetători de la King’s College London, realizat pe 8.000 de persoane cu vârsta peste 50 de ani, arată că fumatul dăunează creierului, afectând memoria, dar şi capacitatea de învăţare şi raţionare. Studiul a fost publicat în revista Age and Ageing. Consumul exagerat de zahăr grăbeşte îmbătrânirea cerebrală. Întrerupe absorbţia de proteíne şi nutrienţi, cauzând proasta nutriţie şi poate influenţa dezvoltarea creierului. Valorile mari ale glicemiei, ca şi consumarea unor cantitati mari de zahăr, pot vătăma creierul, accelerând procesul de îmbătrânire prin reacţiile chimice din celule. Potrivit unor studii ale Institutului Picower pentru Cercetări Medicale din Manhasset, New York, glucoza din sânge reacţionează cu proteinele creând aberantele aşa-numite glicoproteine ori proteine încrucişate, un fel de resturi celulare care se acumulează în celule, dereglându-le mecanismele. Poluarea grăbeşte şi ea îmbătrânirea cerebrală. Creierul este cel mai mare consumator de oxigen al corpului. Inhalarea aerului contaminat diminuează oxigenarea lui generând scăderea eficienţei creierului.
Un alt obicei dăunător este pierderea nopţilor. Somnul permite creierului să se odihnească iar lipsa acestuia pe perioade prelungite accelerează pierderea celulelor creierului. De asemenea, a dormi cu capul acoperit este nerecomandat. Creşte concentraţia de bioxid de carbon şi scade oxígenul, cauzând efecte adverse la nivelul creierului. Specialiştii spun că e nevoie de un somn de şapte ore pe noapte, să avem o viaţă emoţional-cognitivă echilibrată, fără exces de emoţii. ”Dacă pe parcursul zilei avem numai activitate pe email, la calculator, fără dialog cu alte persoane, apar probleme. De asemenea, supraexpunerea la tehnologii reprezintă un potenţial pericol ", a spus Mureşanu. Lipsa unor conversaţii profunde sau inteligente slăbeşte eficienţa creierului. Celor care duc o viaţă solitară le este este recomandat ca exerciţiu pentru minte memorarea unor nume şi cântăreţi de cântece din diferite epoci. Există însă şi o excepţie. A munci şi a studia când suntem bolnavi dăunează creierului, printre altele, prin dificultatea lui de a răspunde în această stare. Citeşte şi: Gama uriaşă de afecţiuni vindecate cu hrean. Condimentul-afrodisiac calmează dureri articulare atroce Hreanul este una dintre legumele cele mai utilizate în bucătăria românească, pentru condimentarea mâncărurilor. Pentru aroma şi gustul picant, hreanul este foarte folosit în industria conservelor dar şi la pregătirea murăturilor. Rădăcina de culoare alb-gălbuie este bogată în vitamina C, iar marinarii o luau cu ei în călătorii pentru a preveni scorbutul. În scop medicinal, hreanul se foloseşte ras şi amestecat cu oţet.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu