Mintea umana si detalii biologice

MINTEA UMANĂ

Mintea umană funcţionează cel mai eficient în jurul vârstei de 50 de ani, nu în tinereţe. Corpul şi creierul nu îmbătrânesc în acelaşi ritm. Dimpotrivă, puterea minţii creşte odată cu vârsta, arată studiile.
Chiar este creierul condamnat la degradare?, se întreabă Barbara Strauch, jurnalist la "The New York Times" şi autoare a cărţii "Viaţa secretă a creierului adulţilor: Descoperiţi talentele surprinzătoare ale minţii de la vârsta mijlocie".
A descoperit că este înconjurată de oameni de vârstă similară care, deşi nu-şi puteau aminti numele restaurantului la care au mâncat sau al cărţii pe care tocmai o terminaseră de citit, puteau să coordoneze afaceri pe continente diferite, scrie Strauch în cartea ei, citată de "The Daily Mail".
Cercetătorii - sociologi, psihologi şi neurologi - au descoperit însă că, în cazul unei persoane ajunsă la vârsta a doua, creierul nu se comportă ca restul corpului. Este adevărat că memoria este afectată, la fel şi alte funcţii ale creierului legate de motricitate. Pe de altă parte, creşte abilitatea de a lua decizii corecte despre lumea din jur.
Cercetătorii au folosit rezonanţa magnetică pentru a analiza efectele îmbătrânirii şi au constatat că celulele creierului nu se împuţinează subit. Dimpotrivă, creierul se adaptează şi le permite persoanelor trecute de 50 de ani să-l folosească mult mai eficient. Astfel, dacă tinerii folosesc pe rând cele două emisfere ale creierului,
persoanele în vârstă reuşesc să le utilizeze simultan.
De asemenea, se îmbunătăţesc capacităţile cognitive, după cum demonstrează un studiu care a urmărit evoluţia vieţii a 6.000 de americani timp de 40 de ani.
Testele de vocabular, memorie, aritmetică, orientare spaţială, viteză de reacţie şi logică au demonstrat că oamenii cu vârste între 40 şi 60 de ani au obţinut rezultate mai bune decât cei de 20 de ani.
Bărbaţii au avut cele mai bune rezultate în jurul vârstei de 50 de ani, pe când la femei, abilităţile s-au îmbunătăţit şi după vârsta de 60 de ani. Chiar şi abilităţile sociale şi capacitatea de a judeca corect oamenii şi situaţiile cresc odată cu vârsta.

Partea creierului responsabilă cu emoţiile umane se micşorează mai lent decât celelalte zone.
Un studiu realizat de Universitatea Harvard demonstrează că oamenii trecuţi de 50 de ani iau şi cele mai bune decizii financiare.
Nu în ultimul rând, studiile contrazic şi teoria conform căreia îmbătrânirea aduce după ea dezamăgire şi depresii.
Se pare că, pe măsură ce îmbătrânim, reacţionăm altfel la necazuri, creierul reuşeşte să se programeze să accentueze aspectele pozitive şi să le elimine pe cele negative.
Vreţi să aveţi o minte clară şi la bătrâneţe ?

Există metode de a vă menţine creierul tînăr. Din păcate, mintea mai bună nu se poate obţine odată cu vîrsta, ci din contră, pierdem din ea, cu fiecare an ce trece.
Cercetătorii au aflat însă că există diverse metode prin care putem opri declinul minţii. Iată cîteva dintre acestea:
Dansaţi. "Puţine activităţi stimulează creierul aşa de bine ca dansul!", spune doctorul Daniel Amen, autorul cărţii "O minte minunată la orice vîrstă". "Dansul necesită totul, de la coordonare şi organizare, la planificare şi judecată", a mai scris acesta.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru artele marţiale. Ambele cer poziţionarea diferitelor părţi ale corpului simultan şi în sincron.
Mergeţi la fitness. Sportul creează celule noi într-o zonă a creierului vitală memoriei. Cercetătorii de la Universitatea Columbia au măsurat volumul sîngelui din creierul adulţilor care merg la sală de patru ori pe săptămînă, timp de patru luni şi au descoperit că toată această activitate duce la producerea mai multor neuroni.
Mâncaţi ouă. Micul dejun ideal este un ou, potrivit medicului Larry McLeary, autorul programului "Incredere în creier". Oul contine vitamina B, care obligă celulele nervoase să ardă glucoza, cea mai importantă sursă de energie a creierului. Oul mai conţine şi antioxidanţi, care protejează neuronii de stricăciuni şi acizi graşi omega-3, care menţin impulsurile nervoase la ritmuri optime.
Mâncaţi, de asemenea, multe fructe şi legume şi evitaţi mâncărurile grase, care diminuează abilitatea celulelor nervoase de a comunica între ele.
Fiţi activi. Nu deveniţi leneşi, pentru ca dăunează grav sănătăţii şi. Implicaţi-vă tot timpul în diverse activităţi, pentru a vă menţine mintea în alertă.
Hidrataţi-vă mintea. Un studiu al Universităţii South Florida din 2006 a arătat că oamenii care beau trei sau mai multe pahare de suc proaspăt pe săptămînă aveau cu 76% mai puţine şanse să se îmbolnăvescă de Alzheimer. Cantitatea mare de polyphenoli, antioxidanti gasiti în fructe, protejează creierul de boală.
Opt pahare de apă pe zi sunt şi ele extrem de benefice pentru minte, întrucît creierul este 80% apă şi dacă nu este hidratat, neuronii nu pot să funcţioneze corect.
Râdeţi. Luaţi-vă o pauză de la problemele cotidiene şi rîdeţi. Citiţi bancuri, uitaţi-vă la filmuleţe amuzante. Chiar şi anticiparea rîsului scade stresul cu 39% pană la 70%! Rîsul este extrem de bun şi pentru inimă.
Dormiţi suficient. Somnul este important pentru o stare mentală bună. Memoria se organizează în creier, în timpul somnului. Un studiu al Facultăţii de Medicină de la Harvard arată că mintea adună bucăţi separate de informaţie şi le ţese împreună în timpul somnului. Doctorii ne sfătuiesc să dormim fix 7 ore!
Nu vă mai uitaţi la TV. O ora de privit la televizor creşte riscul de a căpăta Alzheimer cu 1,3%. Aşa că doctorii recomandă să vă relaxaţi la TV maxim două ore pe zi. În schimb, ei propun să citiţi cat mai multe cărţi.
Folosiţi mirodenii. Atunci cînd gătiţi, folosiţi cat mai multe mirodenii la mîncare. Rozmarinul, de exemplu, conţine acid carnozic, care reduce riscul de atac cerebral cu 40%! Folosiţi cu încredere condimentele, mai ales scorţişoară, sofranul, busuiocul, oregano, cimbrul şi salvia.
Studiaţi o limbă străină Nu ezitaţi să învăţaţi o limbă străină, pentru a evita demenţa la bătrînţe . Un studiu al Universităţii York din Toronto arată că oamenii în vîrstă care vorbesc mai multe limbi străine au o minte mai clară decît ceilalţi.
Spalaţi-vă bine pe dinţi. O gingie inflamată, sângerândă, poate sugera o problema a sănătăţii . În plus, toate bacteriile care se strîng în gură ajung în sînge şi apoi la organele vitale, inclusiv la creier. De aici, şi o stare mentală extrem de proastă.
Beţi ceai verde şi veţi cîştiga cu 20% mai multă sănătate mentală, potrivit unui studiu prezentat în The American Journal of Clinical Nutrition.



*Ce nu prea (mai) stim despre mecanica fina a organismului *

*1. Amprenta de pe limba
Nu scoate limba daca vrei sa-ti ascunzi identitatea. La fel ca si în cazul amprentelor digitale, toata lumea are si o amprenta linguala unica!

*2. Napârlesti
Animalul de casa nu e singurul care are o problema de napârlire. Oamenii pierd aproximativ 600 000 particule de piele în fiecare ora. Astfel se aduna cam 750 g în fiecare an.

*3. Câte oase ai?
Un adult are mai putine oase decât un bebelus. Ne începem viata cu 350 oase, dar deoarece oasele fuzioneaza în timpul cresterii, sfârsim prin a avea doar 206 la vârsta adulta.

*4. Intestine lungi
Intestinul subtire este de aproximativ 4 ori mai mare decât înaltimea persoanei. Daca nu ar fi extrem de înfasurat, lungimea sa de aproximativ 7 metri, nu ar încapea în cavitatea abdominala, si am face mizerie în jurul nostru…

*5. Bacteriile
Acum chiar ca ti se va ridica parul pe spinare: fiecare centimetru patrat de piele apartinând corpului uman este populat cu 32 milioane bacterii, însa, din fericire, majoritatea sunt pasnice.

*6. Sursa mirosului corporal
Sursa subsuorilor sau a picioarelor urât mirositoare este transpiratia. O pereche de picioare are 500 000 glande sudoripare, care produc peste 500 ml transpiratie zilnic.

*7. Viteza stranutului
Aerul care iese în timpul stranutului poate avea pâna la 2 km/h, iata deci un motiv bun pentru a-ti acoperi nasul si gura când stranuti sau pentru a te feri când te simti amenintata.

*8. Distanta parcursa de sânge
Sângele calatoreste mult prin corp. În fiecare zi, el strabate 96000 km prin vasele sangvine din corp, iar inima pompeaza zilnic 7600 kg sânge prin aceste vase.

*9. Cantitatea de saliva
S-ar putea sa nu vrei sa înoti în scuipat, însa daca l-ai pastra pe tot, ai putea! Într-o viata, o persoana produce aproximativ 25000 litri de saliva, destul pentru a umple doua piscine!

*10. Cât de tare sforai?
Pâna la vârsta de 60 ani, 60% dintre femei si 40% dintre barbati vor sforai. Nivelul de zgomot produs de sforait poate varia de la 60 pâna la 80 decibeli, asta înseamna ca se aude ca si cum ai sparge un zid de beton cu bormasina. Zgomotele de peste 85 decibeli sunt considerate periculoase pentru urechea umana.

*11. Culoarea parului si bogatia sa
Blondele se pot distra sau nu mai mult, dar cu siguranta au mai mult par. Culoarea parului depinde de densitatea sa, iar blondele (naturale) sunt în vârful listei. În general, capul uman numara 100000 foliculi pilosi, fiecare dintre ei fiind capabil sa produca 20 fire de par pe durata de viata a unei persoane. Blondele au aproximativ 146 000 foliculi, brunetele 110 000 foliculi, fetele cu parul saten au chiar 100 000, iar roscatele sunt cele mai dezavantajate, cu numai 86 000 foliculi.

*12. Câte mirosuri retii?
Nasul omului nu este la fel de sensibil ca cel al câinelui, însa îsi poate aminti 50000 mirosuri diferite.

*13. Cresterea unghiilor
Daca îti tai unghiile de la mâini mai des ca pe cele de la picioare, e normal. Unghiile care sunt expuse si care sunt folosite cel mai des cresc mai repede. De asemenea, unghiile cresc mai repede la mâna cu care scrii si la degetele mai lungi. În medie, unghiile cresc cu aproximativ 2.5 mm în fiecare luna.

*14. Greutatea capului
Nu e de mirare ca bebelusii nu reusesc sa-si tina capul în primele luni de viata: capul uman reprezinta 1/4 din lungimea noastra totala la nastere, si numai 1/8 din aceasta la vârsta adulta.

*15. Nevoia de somn
Omul poate rezista fara somn destula vreme, însa 11 zile îi sunt fatale. Dupa 11 zile de nesomn, vei adormi… pe vecie!

*16. De ce plângi de fericire?
Expertii nu stiu sigur de ce, însa au o pista. Se pare ca râsul si plânsul sunt reactii fiziologice similare: ambele apar în situatii emotionale puternice, si nu se pot opri atunci când vrem noi. Noi asociem plânsul cu tristetea, însa lacrimile sunt declansate de o varietate de emotii. Se pare ca atât plânsul, cât si râsul, pot usura un eveniment stresant, contracarând efectele cortizonului si adrenalinei. Asadar, poti sa te consideri norocoasa daca râzi pâna-ti dau lacrimile.

*17. De ce îti dau lacrimile de la ceapa?
Atunci când tai o ceapa, îi rupi celulele, eliberând enzime care produc un gaz, derivat de sulfoxid. Când gazul ajunge la nivelul ochilor, el reactioneaza cu lacrimile si produce o cantitate mica de acid sulfuric, provocând durere. Creierul le semnaleaza apoi glandelor lacrimale sa produca mai multe lacrimi pentru a spala ochii de substanta toxica.

Cu cât tai mai multa ceapa, cu atât se va produce mai mult acid sulfuric si cu atât vei lacrima mai tare. Reactia chimica produsa la taierea cepei este de fapt un mecanism de aparare al plantei, care a evoluat astfel pentru a se apara de daunatori. Pentru a lacrima mai putin, tine ceapa la frigider înainte de a o taia: temperaturile scazute încetinesc eliberarea enzimelor.

*18. De ce îti pocnesc articulatiile?
În interiorul capsulei formate de articulatii se afla un lubrifiant, numit lichid sinovial, care contine gaze dizolvate. Atunci când întinzi articulatia, comprimi de fapt fluidul din interiorul ei, fortând gazele bogate în azot sa plece din lichidul sinovial. Eliberarea „aerului” din capsula articulatiei provoaca acel „trosc” pe care îl auzi. Odata ce gazele sunt eliberate, articulatia devine mai flexibila.

Probabil ca ai observat ca articulatia nu mai pocneste o vreme, dupa ce ai auzit-o. Acest lucru se întâmpla deoarece gazele eliberate se resorb în lichidul sinovial în aproximativ 15-30 minute. Daca îti place sa-ti trosnesti articulatiile degetelor, trebuie sa stii ca acest lucru nu duce la artrita, dar poate duce la scaderea puterii în acea mâna.

*19. Ce provoaca pielea de gaina?
Pielea de gaina (numita si piloerectie) se formeaza atunci când ti-e frig sau frica. Muschii de dimensiune mica de la baza fiecarui fir de par se contracta si dau acea aparenta de mini-dealuri pe piele. Acest fenomen era perfect justificat pe vremea stramosilor nostri cu blana (?!), care reuseau sa prinda un strat de aer între peri, realizând astfel termoizolatia. În plus, zburlirea parului avea un efect de intimidare pentru dusmani, facând ca omul sa para mai mare si mai fioros (!). În ziua de azi pielea de gaina nu mai are niciun sens, iar daca vrei s-o eviti îmbraca-te gros si evita filmele de groaza.

*20. De ce ti se zbate ochiul?
Acest fenomen comun si enervant poarta numele de miokimie, si este probabil provocat de o anomalie a unui nerv. De asemenea, expertii cred ca si oboseala, stresul, alimentatia de proasta calitate, alergiile, alcoolul si cafeina cresc incidenta fenomenului. Din fericire, acesta este un fenomen benign, ce trece în general de la sine.

*21. De ce ti-e frig mereu?
Temperatura corporala este reglata în creier, mai precis în hipotalamus, care îi semnaleaza corpului sa cedeze caldura pe vreme calda si sa capteze caldura (sa tremure pentru a provoca caldura în muschi) pe vreme rece. Fierul joaca un rol în acest proces, asa ca oamenii care sufera de anemie au adesea senzatia de frig.

Circulatia proasta (datorata hipertensiunii sau medicamentelor) pot lasa extremitatile fara caldura. De asemenea, hipotiroidia poate încetini metabolismul pâna în punctul în care corpul nu mai genereaza suficienta caldura. Un studiu recent a sugerat chiar ca ar exista o predispozitie genetica în ceea ce priveste toleranta la frig. Ce poti face? Manânca alimente bogate în fier (maruntaie, fasole, vegetale verzi) si evita nicotina, care provoaca constrictia vaselor sangvine.

*22. Toti copiii se nasc fara pistrui?
Copiii se nasc uneori cu semne, însa niciodata cu pistrui. Pielea produce pistruii facând exces de pigment, ca raspuns la expunerea solara. Pe masura ce ne expunem la soare, ADN-ul celular începe sa se distruga, aparând pistruii. De aceea este bine sa ne dam cu crema cu factor de protectie înalt (30) si sa mergem la dermatolog daca observam ca ne umplem de pistrui.

*23. Ce provoaca furnicaturile?
Numite si parestezii, furnicaturile si amortelile sunt provocate de fluxul sangvin redus catre un nerv presat. Daca stai prea mult într-o pozitie ciudata sau chiar si cu picioarele încrucisate, poti apasa pe un nerv îndeajuns de tare pentru a-i întrerupe comunicarea cu creierul, provocând „adormirea” picioarelor.

Parestezia se simte în general în extremitati (mâini, picioare si glezne). Simpla modificare a pozitiei este de ajuns pentru a restabili comunicarea nervului cu creierul. Uneori, aceste furnicaturi pot fi însa semn al unor boli serioase, precum diabetul sau lupusul, caz în care ele nu dispar la modificarea pozitiei corporale.

*24. Brânza îti pastreaza dintii frumosi?
De fiecare data când manânci, bacteriile din gura reactioneaza cu mâncarea si formeaza un acid organic ce duce la aparitia cariilor. Saliva dilueaza însa acest acid si reuseste sa contracareze procesul.
În ceea ce priveste brânza, grasimile acesteia pot actiona ca o bariera protectoare pentru dinti; ea contine de asemenea calciu si fosfati, care descurajeaza placa dentara si întaresc dintii. Ca sfaturi preventive împotriva formarii cariilor, tine minte: limiteaza gustarile între mese, mesteca guma fara zahar dupa mese si termina-ti masa cu câteva bucatele de brânza.

*25. Ştiaţi că organismul unui om cu masa de 70 kg conţine aproximativ 0,07 mg de argint. Cercetătorii au stabilit că 0,088 mg de argint reprezintă cantitatea medie zilnică necesară organismului uman.
Organele noastre conţin argint, cel mai mult fiind în ţesutul creierului mare, în nucleul celulelor nervoase, glandele sistemului endocrin, partea exterioară a ochiului şi în oase. Cel mai eficace aport de argint se face sub forma lui coloidală (particule de 0,001 microni), astfel este total inofensiv pentru organismul uman, care îl va elimina în 24 de ore. OMS recomandă 0,05-0,1mg argint pe fiecare litru de apă potabilă. Atenţie la doză! În terapia cu apă de argint trebuie să ţinem cont şi de următorul aspect: pigmentarea pielii spre albastrui. >Aceasta devine albastră, dar numai în cazul consumului exagerat de metal.
Cei care poartă bijuterii de argint sînt mai calmi.
Pentru a ameliora setea, atunci cînd nu se poate bea nimic, puteţi ţine în gură un obiect de argint.
Există şi persoane alergice la acest metal, cărora nu le este indicat tratamentul cu argint. Ele devin nervoase, contactează gastrite, ulcer stomacal şi intestinal, au insomnii şi dureri de inimă, le amorţesc mîinile.