“Va voi face cunoscute lucruri adânci si tainice. Adevar graiesc
voua, toate lucrurile exista prin Dumnezeu si nu este nici unul în
afara lui. Îndreptati-va inimile, asadar, pentru a putea merge pe
caile cele drepte, unde este prezenta sa.”
PACEA ÎNSEPTITA
“Pacea fie cu voi”, spuse Fratele Mai Mare salutându-i pe Fratii
care se adunasera pentru învataturi.
“Pacea fie cu tine”, raspunsera ei; si au mers împreuna de-a
lungul malului râului, caci acesta era obiceiul lor când un Frate Mai
Mare îi învata pe Frati, ca ei sa poate împartasi învataturile cu
îngerii Mamei Pamântesti: al aerului, al soarelui, al apei, al
pamântului, al vietii, si al bucuriei.
Si Fratele Mai Mare spuse Fratilor: “V-as vorbi despre pace, caci
dintre toti îngerii Tatalui Ceresc, pacea este cea careia lumea se
supune cel mai mult, asa cum un prunc obosit tânjeste sa îsi puna
capul la sânul mamei. Lipsa pacii este cea care tulbura împaratiile,
chiar si când nu sunt în razboi. Caci violenta si ostilitatile pot domni
intr-o împaratie chiar si când nu se aud sunetele de sabii lovite. Desi
armatele nu marsaluiesc una împotriva celeilalte, tot nu este pace
13când Fiii Oamenilor nu se alatura îngerilor lui Dumnezeu.
Adevarat va spun, multi sunt cei care nu cunosc pacea; caci ei
fac razboi cu propriul lor trup; fac razboi cu propriile lor gânduri; ei
nu au pace cu tatii lor, cu mamele lor, cu copiii lor; nu au pace cu
prietenii si vecinii lor; ei nu cunosc frumusetea Sfintelor Scripturi; ei
nu muncesc ziua în împaratia Mamei lor Pamântesti, nici nu dorm
noaptea în bratele Tatalui lor Ceresc. Pacea nu domneste în ei, ei
sunt vesnic însetati de ceea ce pe urma le aduce doar mizerie si
durere, chiar si acele capcane ale bogatiei si faimei cu care Satan îi
tenteaza pe Fiii Oamenilor; si ei traiesc ignorând Legea, chiar acea
Lege Sfânta prin care traim: calea îngerilor mamei Pamântesti si ai
Tatalui Ceresc.
Cum putem atunci sa aducem pace fratilor nostri, Învatatorule?”
au întrebat câtiva dintre Fratii Mai Mari, “caci am vrea ca toti Fiii
oamenilor sa împartaseasca binecuvântarile îngerului pacii.”
Si El a raspuns: “Adevarat, doar cel ce este împacat cu toti
îngerii poate raspândi lumina pacii catre altii. Asadar, mai întâi fiti
împacati cu toti îngerii Mamei Pamântesti si ai Tatalui Ceresc. Caci
vânturile unei furtuni agita si necajesc apele râului, si doar calmul
care urmeaza le pot linisti iar. Aveti grija când fratele vostru cere
pâine sa nu îi dati pietre. Traiti mai întâi în pace cu toti îngerii,
caci atunci pacea voastra va fi ca o fântâna care se umple iar si iar prin
ceea ce da, si cu cât dati mai mult, cu atât mai mult vi se va da, caci
astfel este Legea.
Trei sunt lucrarile Fiului Omului, si nimeni nu poate veni în fata
lui Dumnezeu fara sa-l cunoasca pe îngerul Pacii în fiecare din cele
trei. acestea sunt trupul sau, gândurile sale, si sentimentele sale.
Când îngerul Întelepciunii îi calauzeste gândurile, când îngerul Iubirii
îi purifica sentimentele, si când faptele trupului sau reflecta si Iubirea
si Întelepciunea, atunci îngerul pacii îl conduce negresit catre tronul
Tatalui Ceresc. Si ar trebui sa se roage fara încetare ca puterea lui
Satan cu toate bolile si necurateniile ei sa fie aruncata din aceste
trei lucrari; acea Putere si Întelepciune pot domni în trupul,
gândurile si în sentimentele sale.
“Mai întâi Fiul Omului va cauta pacea cu propriul trup; caci trupul
sau este ca un lac de munte care reflecta soarele atunci când este
linistit si clar, dar când este plin de noroi si pietre nu reflecta
nimic.
Mai întâi trebuie aruncat Satan din trup, ca îngerii lui Dumnezeu sa
poata intra din nou si locui acolo înauntru. Adevarat, pacea nu
poate domni în trup daca acesta nu este un templu al Legii Sfinte.
Asadar, când cel ce sufera în dureri si rani amarnice va cere ajutorul,
spuneti-i sa se reînnoiasca prin post si rugaciune. Spuneti-i sa
invoce îngerul soarelui, îngerul apei si îngerul aerului, ca ei sa poata
intra în trupul sau si sa-l scape de puterea lui Satan.
Aratati-i botezul pe dinauntru si botezul pe dinafara. Spuneti-i sa
manânce mereu la masa Mamei noastre Pamântesti, asternuta cu
darurile sale: fructele copacilor, ierburile câmpiilor, laptele bun de
baut al dobitoacelor si mierea albinelor. Nu va invoca puterea lui
Satan mâncând carnea dobitoacelor, caci cel ce ucide, îsi ucide
fratele, si astfel cine manânca carnea dobitoacelor ucise, manânca
trupul mortii. Spuneti-i sa-si prepare mâncarea la focul vietii, si nu la
focul mortii, caci îngerii lui Dumnezeu servesc doar oameni vii.
“Si chiar daca nu îi vede, si nu îi aude, si nu-i atinge, el tot este
înconjurat de puterea îngerilor lui Dumnezeu. În timp ce ochii si
urechile lui sunt închise de ignoranta fata de Lege si însetate de
placerile lui Satan, el nu îi va vedea, nici nu-i va auzi, nici nu-i va
atinge. Dar când posteste si se roaga Dumnezeului cel viu sa-i
alunge toate bolile si necurateniile lui Satan, atunci ochii si urechile
lui se vor deschide, si va gasi pacea.
“Pentru ca nu sufera numai cel ce gazduieste bolile lui Satan
înauntrul sau, dar si mama lui, tatal lui, sotia lui, copiii lui,
tovarasii lui sufera de asemenea, caci nici un om nu este o insula izolata si
puterile ce curg prin el, fie ca sunt ale îngerilor sau ale lui Satan,
adevarat aceste puteri fac bine sau rau celorlalti.
“Dupa aceasta purtare, asadar, rugati-va Tatalui vostru Ceresc,
când soarele e sus la amiaza: “Tatal nostru care esti în Ceruri,
trimite tuturor Fiilor oamenilor pe al tau înger al Pacii; si trimite-l
pe îngerul Vietii în trupul nostru sa locuiasca acolo vesnic.
“Apoi Fiul Omului va cauta pace cu propriile gânduri, ca îngerul
Întelepciunii sa-l poata calauzi. Caci adevarat va spun, nu exista
putere mai mare în cer si pe pamânt decât gândurile Fiului Omului.
Desi nevazute de ochii trupului, totusi fiecare gând are putere de
poate zdruncina cerurile.
“Caci nici unei alte creaturi din împaratia Mamei Pamântesti nu-i
este data puterea gândului, caci toate creaturile ce se târasc si
pasarile ce zboara, nu traiesc din propria lor gândire ci din a Legii ce
le stapâneste pe toate. Doar Fiilor Oamenilor le este data puterea
gândului, chiar a acelui gând ce poate sfarâma hotarele mortii. Nu
gânditi ca gândul nu are nici o putere pentru ca nu poate fi vazut.
Adevarat va spun, fulgerul ce despica puternicul stejar, sau
cutremurul ce deschide crapaturi în pamânt, acestea sunt joaca de
copil pe lânga puterea gândului. Adevarat, fiecare gând întunecat, fie
ca este de rautate, de mânie, sau razbunare, acestea raspândesc
distrugere ca aceea a focului maturând prin aprindere uscata sub
cerul fara vânt. Dar omul nu vede macelul, nici nu aude strigatele de
îndurare ale victimelor sale, caci el e orb fata de lumea spiritului.
“Dar când puterea aceasta este calauzita de sfânta Întelepciune,
atunci gândurile Fiului Omului îl conduc spre împaratiile ceresti si
astfel paradisul este construit pe pamânt; atunci gândurile voastre
sunt cele ce înalta sufletele oamenilor, asa cum apele reci ale unui
curent repede va revigoreaza trupul în arsita verii.
“Când un pui de pasare încearca sa zboare, aripile sale nu îl pot
sustine, si el cade iar si iar pe pamânt. Dar încearca din nou si într-o
zi se ridica plutind, lasând pamântul si cuibul sau departe în urma.
Asa este si cu gândurile Fiilor Oamenilor. Cu cât merge mai mult
împreuna cu îngerii si le respecta legile, cu atât mai puternice îi
devin gândurile în Sfânta Întelepciune. Si adevarat va spun, acea zi
va veni când gândurile sale vor învinge chiar si împaratia mortii si se
vor avânta catre viata vesnica în împaratiile ceresti; caci cu gândurile
lor calauzite de Sfânta Întelepciune Fiii Oamenilor construiesc un pod
de lumina în apropiere pentru a ajunge la Dumnezeu.
“Dupa aceasta purtare, asadar, rugati-va Tatalui vostru Ceresc,
când soarele e sus la amiaza: “Tatal nostru care esti în Ceruri,
trimite tuturor Fiilor oamenilor pe al tau înger al Pacii; si trimite-l
gândurilor noastre pe îngerul Puterii, ca sa putem sfarâma hotarele
mortii.
“Apoi Fiul Omului va cauta pace cu propriile lui sentimente; ca
familia sa sa se poata bucura de blândetea lui iubitoare, chiar si tatal
sau, mama sa, copiii sai si copiii copiilor sai. Caci Tatal Ceresc este
de o suta de ori mai maret decât toti tatii dupa samânta si sânge iar
Mama Pamânteasca este de o suta de ori mai mareata decât toate
mamele dupa trup, si fratii vostri adevarati sunt cei ce împlinesc
voia Tatalui vostru Ceresc si a Mamei voastre Pamântesti, si nu fratii
vostri de sânge.
Chiar asa, îl veti vedea voi pe Tatal Ceresc în tatal vostru dupa
samânta, si pe Mama Pamânteasca în mama voastra dupa trup, caci
nu sunt oare acestia tot copii ai Tatalui Ceresc si ai Mamei
Pamântesti? Chiar asa îi veti iubi voi oare pe fratii vostri de sânge asa
cum îi iubiti pe toti tatii vostri adevarati care merg împreuna cu
îngerii, caci nu sunt oare si acestia copii ai Tatalui Ceresc si ai
Mamei Pamântesti? Adevarat va spun, este mai usor sa-i iubiti pe cei
nou întâlniti, decât pe cei din propria voastra casa, care ne-au
cunoscut slabiciunile si ne-au auzit cuvintele de mânie, si ne-au
vazut dezbracati, caci ei ne cunosc asa cum ne cunoastem noi
însine, si ne este rusine. Atunci îl vom chema pe îngerul Iubirii sa ne
intre în sentimente, ca ele sa fie purificate. Si tot ceea ce înainte era
nerabdare si discordie, se va transforma în armonie si pace, asa
cum pamântul uscat bea din blânda ploaie si devine verde si moale,
fraged cu viata noua.
“Caci multe si dureroase sunt suferintele Fiilor Oamenilor când ei
nu adera la îngerul Iubirii. Adevarat, un om fara iubire arunca o
umbra întunecata pe oricine întâlneste, pe mai toti cei împreuna cu
care traieste; cuvintele lui aspre si mânioase cad pe fratii sai ca
aerul fetid dintr-o balta statuta. Si cel mai mult sufera cei cu care
vorbeste, caci întunericul ce-l înconjoara îl invita pe Satan si devasii
lui.
“Dar când îl cheama pe îngerul Iubirii, atunci întunericul se
împrastie, si lumina soarelui izvoraste din el, si culorile curcubeului
se învârtesc în jurul capului sau, si o ploaie blânda cade din degetele
sale, si el aduce pace si putere tuturor celor ce stau lânga el.
“Dupa aceasta purtare, asadar, rugati-va Tatalui vostru Ceresc,
când soarele e sus la amiaza: “Tatal nostru care esti în Ceruri,
trimite tuturor Fiilor oamenilor pe al tau înger al Pacii; si trimite-l
pe îngerul Iubirii tuturor celor de-un neam si sânge cu noi, ca pacea si
armonia sa poata locui vesnic în casa noastra.
“Atunci Fiul Omului va cauta pacea cu alti Fii ai Oamenilor, chiar
si cu fariseii si preotii, chiar si cu cersetorii si vagabonzii, chiar si
cu regii si guvernatorii. Caci toti sunt Fii ai Oamenilor, oricare ar fi
pozitia lor, oricare ar fi titlul lor, chiar daca ochii lor sunt deschisi
sa vada împaratiile ceresti, sau daca înca mai bâjbâie în bezna si
ignoranta.
“Caci dreptatea oamenilor poate rasplati pe cel ce nu merita si
poate pedepsi pe cel nevinovat, dar Legea Sfânta este aceeasi
pentru toti, fie cersetor sau rege, fie pastor sau preot.
“Cautati pace cu toti Fiii Oamenilor, si faceti cunoscut Fratilor
Luminii, ca noi am trait dupa Legea Sfânta înca din vremea lui Enoh
din vechime, si chiar dinainte. Caci nu suntem nici bogati, nici
saraci. Si împartim toate lucrurile, chiar si vesmintele noastre, si
uneltele ce le folosim sa ne cultivam pamântul. Si împreuna muncim
cu toti îngerii, aducând tuturor sa manânce darurile Mamei
Pamântesti.
“Caci cel mai puternic dintre îngerii Tatalui Ceresc,
îngerul Muncii, îl binecuvânteaza pe fiecare om ce munceste în felul
cel mai bun pentru el, caci atunci nu vom cunoaste nevoia nici
excesul. Adevarat, exista abundenta pentru toti oamenii în
împaratiile Mamei Pamântesti si a Tatalui Ceresc când fiecare om
lucreaza la sarcina lui; caci când un om se sustrage de la sarcina lui
atunci altul trebuie sa o preia, caci toate lucrurile ni se dau în
împaratiile cerului si pamântului la pretul muncii.
“Dintotdeauna au trait Fratii Luminii acolo unde se bucura îngerii
Mamei Pamântesti: lânga râuri, lânga copaci, lânga flori, lânga muzica
pasarilor; unde soarele si ploaia pot îmbratisa trupul, care este
templul spiritului. Nici nu trebuie sa avem de-a face cu edictele
conducatorilor, nici sa nu le sustinem, caci legea noastra este Legea
Tatalui Ceresc si a Mamei Pamântesti, nici sa ne supunem, caci
nimeni nu conduce fara voia Domnului. Mai degraba sa ne straduim
sa traim dupa Legea Sfânta si mereu sa întarim ce este bine în toate
lucrurile; atunci împaratia întunericului va fi schimbata cu împaratia
luminii: caci cum poate ramâne întunericul acolo unde este lumina?
“Dupa aceasta purtare, asadar, rugati-va Tatalui vostru Ceresc,
când soarele e sus la amiaza: “Tatal nostru care esti în Ceruri,
trimite tuturor Fiilor oamenilor pe al tau înger al Pacii; si trimite-l
întregii omeniri pe îngerul Muncii, caci având o sarcina sfânta nu ar
trebui sa cerem nici o alta binecuvântare.
“Apoi Fiul Omului va cauta pace cu cunoasterea vremurilor
trecute; caci adevarat va spun, în Scripturile Sfinte este o comoara
de o suta de ori mai mare decât bijuteriile si aurul din cea mai
bogata împaratie, si chiar mai pretioasa, caci cu siguranta ele contin
toata întelepciunea revelata de Dumnezeu Fiilor Luminii, chiar si
acele traditii care au ajuns la noi prin Enoh din vechime, si înaintea
lui pe o cale nesfârsita în trecut, învataturile Celor Mari. Si acestea
sunt mostenirea noastra, chiar asa cum fiul mosteneste toate
posesiunile tatalui sau când se arata vrednic de binecuvântarea
tatalui sau. Adevarat, studiind învataturile întelepciunii fara vârsta
ajungem sa îl cunoastem pe Dumnezeu, caci adevarat va spun, Cei
Mari au vazut pe Dumnezeu fata în fata; chiar asa, când citim
Sfintele Scripturi atingem picioarele lui Dumnezeu.
“Si când odata vedem cu ochii întelepciunii si auzim cu urechile
întelegerii vesnicele adevaruri, atunci trebuie sa mergem printre Fiii
Oamenilor si sa-i învatam, caci daca ascundem cunoasterea sfânta
cu gelozie, pretinzând ca ne apartine, atunci suntem ca cel ce
gaseste un izvor sus în munti, si decât sa-l lase sa curga în vale sa
potoleasca setea omului si a animalului, îl îngroapa sub stânci si
noroi, prin aceasta totodata jefuindu-se si pe el însusi de apa.
Mergeti între Fiii Oamenilor si spuneti-le Legea Sfânta, ca si ei sa se
salveze si sa intre în împaratiile ceresti. Dar spuneti-le în cuvinte pe
care sa le înteleaga, în parabole din natura ce vorbesc din inima,
caci fapta trebuie mai întâi sa fiinteze în inima trezita.
“Dupa aceasta purtare, asadar, rugati-va Tatalui vostru Ceresc,
când soarele e sus la amiaza: “Tatal nostru care esti în Ceruri,
trimite tuturor Fiilor Oamenilor pe al tau înger al Pacii; si trimite
constiintei noastre pe îngerul Întelepciunii, ca noi sa putem merge
pe caile Celor Mari care au vazut fata lui Dumnezeu.
“Apoi Fiul Omului va cauta pace cu împaratia Mamei sale
Pamântesti, caci nimeni nu poate trai mult, nici nu poate fi fericit,
decât cel ce îsi cinsteste Mama Pamânteasca si îi împlineste legile.
Caci suflarea voastra este suflarea ei; sângele vostru este sângele ei;
oasele voastre – oasele ei; carnea voastra – carnea ei; maruntaiele
voastre – maruntaiele ei; ochii vostri si urechile voastre sunt ochii si
urechile ei.
“Adevarat va spun, sunteti una cu Mama Pamânteasca; ea este în
voi, si voi în ea. Din ea ati fost nascuti, în ea traiti, si în ea va
veti întoarce iar. Sângele Mamei noastre Pamântesti este cel ce cade din
nori si curge în râuri; suflarea Mamei noastre Pamântesti este cea
care sopteste în frunzele padurii si sufla cu vânt puternic dinspre
munti; dulce si tare este carnea Mamei noastre Pamântesti în
fructele copacilor; puternice si neclintite sunt oasele Mamei noastre
Pamântesti în giganticele roci si pietre ce stau ca santinele ale
vremurilor apuse; adevarat, una suntem cu Mama noastra
Pamânteasca, si cel ce se ataseaza de legile mamei sale, si mama sa
se va atasa de el.
“Dar va veni o zi când Fiul Omului îsi va întoarce fata de la Mama
sa Pamânteasca si o va trada, chiar negându-si Mama si dreptul din
nastere. Atunci el o va vinde în sclavie, si carnea ei va fi ravasita,
sângele ei poluat, si suflarea ei înabusita; el va aduce focul mortii în
toata împaratia ei, si foamea lui va devora toate darurile ei si va
lasa doar pustiu în locul lor.
“Toate aceste lucruri le va face ignorând Legea, si asa cum un om
ce moare încet nu îsi mai poate mirosi propria duhoare, asa va fi si
Fiul Omului orb fata de adevar; caci asa cum el îsi jefuieste si
devasteaza si distruge Mama Pamânteasca, tot asa se jefuieste si se
devasteaza si se distruge pe el însusi. Caci a fost nascut din Mama
Pamânteasca, si una este cu ea, si tot ceea ce face Mamei Pamântesti
îsi face chiar lui însusi.
“Demult, înainte de Marele Potop, Cei Mari umblau pe pamânt, si
copacii giganti, chiar aceia ce astazi sunt doar legenda, erau casa si
împaratia lor. Ei traiau pe parcursul a multe generatii, caci ei
mâncau de la masa Mamei Pamântesti, si dormeau în bratele Tatalui
Ceresc, si nu cunosteau boala, batrânetea sau moartea.
Fiilor Oamenilor li s-a lasat prin testament toata gloria împaratiilor lor,
chiar si cunoasterea tainica a Copacului Vietii care sta în mijlocul
Marii Eterne. Dar ochii Fiilor Oamenilor fura orbiti de viziunile lui
Satan, si de promisiuni de putere, chiar si acea putere care
cucereste prin forta si sânge. Si atunci Fiul Omului a rupt firele de
aur ce îl legau de Mama Pamânteasca si de Tatal Ceresc; el se
îndeparta din Curentul Sfânt al Vietii unde trupul sau, gândurile sale
si sentimentele sale erau una cu Legea, si începu sa îsi foloseasca
propriile gânduri, propriile sentimente, si propriile fapte, facând sute
de legi, pe când înainte era doar Una.
“Si asa Fiii Oamenilor s-au exilat singuri de la ei de acasa, si de
atunci ei s-au îngramadit în spatele zidurilor lor de piatra, neauzind
suspinul vântului în copacii înalti ai padurilor de dincolo de orasele
lor.
“Adevarat va spun, Cartea Naturii este o Scriptura Sfânta, si daca
doriti ca Fiii Oamenilor sa se salveze si sa afle viata vesnica,
învatati-i înca odata cum sa citeasca din paginile vii ale Mamei
Pamântesti. Caci Legea e scrisa în tot ce este viata. Este scrisa în
iarba, în copaci, în râuri, munti, în pasarile cerului si în pestii
marii;doar atunci întunecata viziunea viitorului ajunge sa nu se împlineasca.
“Dupa aceasta purtare, asadar, rugati-va Tatalui vostru Ceresc,
când soarele e sus la amiaza: “Tatal nostru care esti în Ceruri,
trimite tuturor Fiilor oamenilor pe al tau înger al Pacii; si trimite în
împaratia Mamei Pamântesti pe îngerul Bucuriei, ca inimile noastre
sa fie pline de cântec si bucurie când ne cuibarim în bratele Mamei
noastre.
“În sfârsit, Fiul Omului va cauta pace cu împaratia Tatalui Ceresc;
caci într-adevar, Fiul Omului este doar nascut din samânta tatalui
sau si din trupul mamei sale, ca sa-si poata gasi adevarata
mostenire, si sa afle în sfârsit ca el este fiul Regelui.
“Tatal Ceresc este Unica Lege, care a dat forma stelelor, soarelui,
luminii si întunericului, ca si Legii Sacre din sufletele noastre.
Caderea frunzelor, curgerea râurilor, muzica nocturna a insectelor,
toate acestea sunt guvernate de Lege.
“Pe tarâmul Tatalui Ceresc sunt multe case, si multe sunt lucrurile
tainice pe care nu le cunoasteti înca. Adevarat va spun, împaratia
Tatalui nostru Ceresc este vasta, atât de vasta încât nici un om nu-i
poate cunoaste limitele, caci nu exista. Totusi întreaga împaratie
poate fi gasita în cea mai mica picatura de roua de pe o floare
salbatica, sau în parfumul ierbii proaspat cosite pe câmpie sub
soarele de vara. Adevarat, nu exista cuvinte de a descrie împaratia
Tatalui Ceresc.
“Glorioasa este, într-adevar, mostenirea Fiului Omului, caci îi
este dat doar sa intre în Curentul Vietii ce îl conduce în împaratia
Tatalui sau Ceresc. Dar mai întâi sa caute si sa gaseasca pacea cu
trupul sau, cu gândurile sale, cu sentimentele sale, cu Fiii Oamenilor,
cu cunoasterea sacra, si cu împaratia Mamei Pamântesti. Caci
adevarat va spun, acesta este vasul ce îl va duce pe Fiul Omului pe
Curentul Vietii la Tatal sau Ceresc. Trebuie sa aiba pacea care este
înseptita înainte sa cunoasca acea pace care depaseste întelegerea,
chiar aceea a Tatalui sau Ceresc.
“Dupa aceasta purtare, asadar, rugati-va Tatalui vostru Ceresc,
când soarele e sus la amiaza: “Tatal nostru care esti în Ceruri,
trimite tuturor Fiilor oamenilor pe al tau înger al Pacii; si trimite în
împaratia ta, Tata Ceresc al nostru, pe îngerul Vietii Vesnice, ca noi
sa putem zbura sub stele si sa traim vesnic.
Si atunci Cel Mare a tacut, si o mare tacere i-a cuprins pe Frati,
si nici unul nu a dorit sa vorbeasca. Umbrele târziei dupa-amiezi se
jucau pe suprafata râului, nemiscata si argintie ca oglinda, iar pe
cerul ce se întuneca se putea zari filigranul lunii crescânde a pacii. Si
marea pace a Tatalui Ceresc i-a învaluit pe toti în iubire nemuritoare.
................................
Aproape doua mii de ani au trecut de când Fiul Omului a aratat
omenirii calea, adevarul si viata. El a adus sanatate bolnavilor,
întelepciune ignorantilor si fericire celor în suferinta.
Cuvintele sale au devenit pe jumatate uitate si nu au fost
adunate decât la câteva generatii dupa ce au fost rostite. Ele au fost
întelese gresit, adunate gresit, de sute de ori rescrise si de sute de
ori transformate si cu toate acestea ele au supravietuit aproape
doua mii de ani.
Si, desi cuvintele sale, asa cum le avem astazi în Noul
Testament, au fost teribil de mutilate si deformate, ele au cucerit cu
toate acestea jumatate din omenire si întreaga civilizatie a vestului.
Acest fapt dovedeste eterna viabilitate a cuvintelor Maestrului si
suprema lor valoare.
Pentru acest motiv am hotarât sa publicam cuvintele pure,
originale ale lui Isus, traduse direct din aramaica, limba vorbita de
Isus si de iubitul sau discipol IOAN, singurul dintre discipolii lui Isus
care a notat cu perfecta acuratete învataturile personale ale
Maestrului sau.
Este o grea responsabilitate sa proclamam actualul Nou
Testament, care este baza tuturor religiilor crestine, ca fiind
deformat si falsificat – dar nu exista religie mai înalta decât
Adevarul.
(Continutul acestei carti este doar un fragment aproximativ o optime
– din manuscrisele complete care exista în aramaica la Biblioteca Vaticanului
si în slavona veche la Biblioteca Regala a Habsburgilor
în prezent proprietatea guvernului austriac).
Datoram existenta acestor doua versiuni preotilor nestorieni care
sub presiunea avansarii hoardelor lui Ginghis – Khan au fost fortati
sa fuga din Est spre Vest ducând cu ei toate scripturile vechi si toate icoanele.
Vechile texte aramaice dateaza din primul secol dupa Christos, în
timp ce versiunea în slavona veche este o traducere literala a
primelor. Arheologia nu a fost în stare pâna în prezent sa
reconstituie exact cum au calatorit textele din Palestina spre
interiorul Asiei, în mâinile preotilor nestorieni.
O editie continând textul complet, cu toate referintele necesare si
notele explicative (arheologice, istorice si exegetice) a aparut sub
numele “The Gospel of the Essenes”. Partea publicata acum se
refera la vindecarile lui Isus.
Am scos aceasta parte înaintea restului
pentru ca aceasta este partea de care omenirea în suferinta are cea
mai mare nevoie astazi.
Nu avem nimic de adaugat la acest text. – Vorbeste de la sine.
Cititorul care studiaza paginile care vor urma, cu concentrare, va
simti eterna vitalitate si puternica evidenta a acestor adevaruri
profunde de care omenirea are nevoie astazi, mai urgent decât
oricând.
...................................
“Si adevarul va marturisi despre el.
Si atunci multi bolnavi si mutilati au venit la Isus întrebându-l:
“Daca cunosti toate lucrurile, spune-ne de ce suferim de toate
aceste chinuri dureroase, de ce nu suntem sanatosi ca si ceilalti
oameni? Învatatorule, vindeca-ne, pentru ca si noi sa putem fi
facuti puternici si sa nu mai trebuiasca sa ramânem în mizeria
aceasta. Elibereaza-ne de Satana si de toate marile lui chinuri.
Învatatorule, îndura-te de noi”.
Si Isus a raspuns: “Fericiti sunteti voi, cei carora va este foame
de adevar, pentru ca va voi îndestula cu pâinea întelepciunii. Fericiti
sunteti voi cei care bateti, pentru ca va voi deschide usa vietii.
Fericiti sunteti voi, care vreti sa va lepadati de puterea lui Satan,
pentru ca va voi conduce în Împaratia îngerilor Mamei voastre, unde
puterea lui Satan nu poate sa intre”.
Si ei L-au întrebat plini de uimire: “Cine este Mama noastra si
care sunt îngerii Ei? Si unde este împaratia Ei?”
“Mama voastra este în voi si voi în Ea. Ea v-a nascut; Ea va da
viata. Ea este cea care v-a dat corpul si Ei i-l veti înapoia într-o zi.
Fericiti sunteti voi când ajungeti sa o cunoasteti pe Ea si împaratia
Ei; daca primiti îngerii Mamei voastre si daca ascultati legile Ei. Va
spun cu adevarat: cel care face aceste lucruri nu va vedea niciodata
boala pentru ca puterea Mamei este mai presus de orice. Si ea
distruge pe Satana si împaratia lui si stapâneste peste trupurile
voastre si peste lucrurile vii.
Sângele care circula prin noi s-a nascut din sângele Mamei
noastre Pamântesti. Sângele ei cade din nori, tâsneste din pântecele
pamântului, susura în pârâurile muntilor, curge larg în râurile
pamântului, doarme în lacuri, vuieste puternic în marile furtunoase.
Aerul pe care îl respiram s-a nascut din respiratia Mamei noastre
Pamântesti. Respiratia ei este azurie în înaltimea cerurilor, fosneste
în vârfurile muntilor, sopteste în frunzele padurii, unduieste peste
câmpii, doarme în vaile adânci, arde fierbinte în desert.
Taria oaselor noastre s-a nascut din taria oaselor Mamei noastre
Pamântesti, a stâncilor si a pietrelor. Ele stau dezgolite cerului pe
vârfurile muntilor; sunt ca niste uriasi care zac dormind pe coastele
muntilor, ca niste statui sfinte asezate în desert si sunt ascunsi în
adâncimea pamântului.
Delicatetea carnii noastre s-a nascut din carnea Mamei noastre
Pamântesti, a carei carne devine galbena si rosie în fructele
copacilor, si ne hraneste în brazdele câmpiilor. Maruntaiele noastre
s-au nascut din maruntaiele Mamei noastre Pamântesti si sunt
ascunse ochilor nostri precum adâncimile nevazute ale pamântului.
Lumina ochilor nostri, auzul urechilor noastre, amândoua s-au
nascut din culorile si sunetele Mamei noastre Pamântesti care ne
înconjoara asa cum valurile marii înconjoara pestele, asa cum aerul
învolburat înconjoara pasarea.Adevarat, adevarat va spun, Omul este Fiul Mamei Pamântesti si
de la ea a primit Fiul Omului întreg trupul sau, asa cum trupul unui
nou nascut se naste în trupul mamei sale.
Adevarat, adevarat va spun, voi sunteti una cu Mama
Pamânteasca; Ea este în voi si voi în Ea. Din Ea v-ati nascut, în Ea
traiti si la Ea va veti întoarce din nou. Pastrati de aceea
legile Ei,
pentru ca nimeni nu poate trai mult, nici nu poate fi fericit, decât cel
25care îsi cinsteste Mama Pamânteasca si asculta de legile Ei. Caci
respiratia voastra este respiratia Ei, sângele vostru sângele Ei,
oasele voastre oasele Ei, carnea voastra carnea ei, maruntaiele
voastre maruntaiele Ei, ochii si urechile voastre ochii si urechile Ei.
Adevarat, adevarat va spun, daca nu izbutiti sa pastrati fie si una
din toate aceste legi, daca va veti face rau fie si unuia dintre
membrele trupului vostru, va veti pierde cu totul în boala voastra
dureroasa si acolo va fi plânsetul si scrâsnirea dintilor. Va spun,
pâna când nu veti urma legile Mamei voastre, nu veti putea în nici
un fel sa scapati de moarte. Si cel care se prinde strâns de legile
Mamei sale, de el se va prinde strâns si Mama sa; Ea îi va vindeca
toate ranile, si el nu va deveni niciodata bolnav; Ea îi da viata lunga
si îl protejeaza de toate chinurile de foc, de apa si de muscatura
serpilor veninosi, pentru ca Mama voastra v-a purtat, v-a nascut si
tine viata în voi.
Ea v-a dat trupul Ei si nimeni altcineva decât Ea va vindeca.
Fericit este cel care o iubeste pe Mama sa si se odihneste linistit la
pieptul Ei, pentru ca Mama voastra va iubeste chiar si atunci când
va întoarceti fata de la Ea. Si cu cât mai mult va va iubi daca va
întoarceti fata de la Ea. Si cu cât mai mult va va iubi daca va
întoarceti înapoi la Ea? Va spun cu adevarat, foarte mare este
dragostea Ei, mai mare decât cei mai mari munti, mai adânca decât
cele mai mari adâncimi. Si pe cei care iubesc pe Mama lor, Ea nu-i
paraseste niciodata. Asa cum o gaina îsi apara puii, asa cum mama
îsi apara noul nascut, tot asa Mama Pamântului protejeaza pe Fiul
Omului de toate pericolele si de toate relele.
Pentru ca va spun cu adevarat, relele si pericolele stau
nenumarate în asteptarea Fiilor Oamenilor. Beelzebub, printul
tuturor relelor, izvorul oricarui rau, sta în asteptare în trupul tuturor
Fiilor Oamenilor. El este moarte, domnul oricarui chin, si luându-si o
înfatisare placuta, el ispiteste si ademeneste pe Fii Oamenilor.
El promite bogatii, si putere si palate splendide, îmbracaminte de
aur si argint si o multime de servitori, toate acestea; el promite
renume si glorie, adulter si desfrâu, lacomie si pofta de a bea, vieti
tumultoase si trândavie si zile lenese. Si el ispiteste pe fiecare prin
acel lucru prin care inima sa este cel mai mult înclinata. Si în ziua în
care Fii oamenilor au devenit deja sclavii tuturor acestor
desertaciuni si spurcaciuni, atunci ca rasplata ei smulg de la Fii
Oamenilor toate acele lucruri pe care Mama pamânteasca le-a dat
lor cu atât de multa generozitate.
El ia de la ei suflarea lor, sângele lor, oasele lor, carnea lor,
maruntaiele lor, ochii si urechile lor. Si suflarea Fiului Omului devine
scurta si înabusita, plina de durere si rau mirositoare, ca suflarea
26fiarelor necurate. Si sângele lui devine gros si rau mirositor, ca apa
mlastinilor; se naclaieste si se înnegreste ca noaptea mortii. Si
oasele lui devin tari si înnodate, se topesc înauntru si se rup în
bucati ca o piatra care cade de pe o stânca.
Si carnea sa devine grasa si apoasa, putrezeste, cu râie si bube
care sunt dezgustatoare, si scursori în descompunere, si o multime
de viermi dezgustatori locuiesc acolo. Si ochii lui devin cetosi pâna
când noaptea întunecata îl înveleste si urechile sale devin surde ca
tacerea mormântului. Si, în cele din urma, ratacitorul Fiu al Omului
îsi va pierde viata, pentru ca el nu a mai pastrat legile Mamei sale si
a adaugat pacat la pacat. De aceea sunt luate de la el toate darurile
mamei sale Pamântesti: suflarea, sângele, oasele, carnea,
maruntaiele, ochii si urechile, si în afara de toate acestea, viata, cu
care Mama Pamânteasca i-a încununat trupul.
Dar daca ratacitorului Fiu al Omului îi pare rau de pacatele sale si
le desface, si se introduce din nou la Mama Pamânteasca si daca el
asculta de legile Mamei sale Pamântesti si se elibereaza din bratele
Satanei, rezistând ispitelor sale, atunci Mama Pamânteasca
primeste din nou pe Fiul sau ratacitor cu dragoste si îi trimite îngerii
Ei care îl vor putea sluji.
Adevarat, adevarat va spun, când Fiul Omului rezista Satanei
care locuieste în el si nu-i face voia, în acelasi ceas sunt gasiti
îngerii Mamei acolo, ca ei sa îl poata sluji cu toata puterea lor si sa-l
elibereze cu totul pe Fiul Omului de puterea Satanei.
Pentru ca nici un om nu poate sluji doi stapâni. Pentru ca, fie el
slujeste pe Beelzebub si diavolii sai, sau slujeste pe Mama voastra
Pamânteasca si îngerii sai. Fie slujeste moartea, fie slujeste viata.
Adevarat, adevarat va spun, fericiti sunt cei care asculta legile vietii
si nu hoinaresc pe cararile mortii, pentru ca în ei fortele vietii devin
puternice si ei scapa de chinurile mortii”.
Si toti cei din jurul sau i-au ascultat cuvântul cu uimire, pentru
ca cuvântul Sau era putere, si El îi învata cu totul altfel decât preotii
si scribii.
Si, desi Soarele apusese de pe acum, ei nu au plecat la casele
lor. S-au asezat în jurul lui Isus si L-au întrebat: “Învatatorule, care
sunt aceste legi ale vietii? Mai ramâi cu noi o vreme si învata-ne.
Am vrea sa ascultam învataturile Tale ca sa putem fi vindecati si sa
devenim virtuosi”.
Si Isus a stat jos în mijlocul lor si a spus: “Adevarat, adevarat va
spun, nimeni nu poate fi fericit, decât cel care asculta legea”.
Si ceilalti au raspuns: “Noi toti ascultam legile lui Moise, cel care
ne-a dat legea, exact asa cum ele au fost scrise în scripturile sfinte”.
Si Isus a raspuns: “Nu cautati legea în scripturile voastre pentru
27ca legea este viata pe când scriptura este moarte. Va spun cu
adevarat, Moise nu a primit legile sale de la Dumnezeu în scris, ci
prin cuvântul viu. Legea este cuvântul viu al Dumnezeului viu dat
profetilor vii pentru oamenii vii. În orice este viata, acolo este scrisa
si legea.
O vedeti în iarba, în copac, în râu, în munte, în pasarile cerului,
în pestii marii; dar cautati-o în primul rând în voi însiva. Pentru ca
va spun cu adevarat, toate lucrurile vii sunt mai aproape de
Dumnezeu decât scriptura care este fara viata. Dumnezeu a facut
astfel viata si toate lucrurile vii ca ele sa poata prin cuvântul etern
viu sa învete pe om legile Dumnezeului adevarat. Dumnezeu nu a
scris legile în pagini de carte, ci în inima voastra si în spiritul
vostru.
Ele sunt în suflarea voastra, sângele vostru, oasele voastre, carnea
voastra, maruntaiele voastre, ochii si urechile voastre si în fiecare
particica din trupul vostru. Ele se afla în aer, în apa, în pamânt, în
plante, în raza Soarelui, în adâncimi si în înaltimi. Ele toate vorbesc
pentru ca voi sa puteti întelege limba si vointa Dumnezeului viu.
Dar voi va închideti ochii pentru ca sa nu puteti vedea si va
astupati urechile pentru ca sa nu puteti auzi. Adevarat, adevarat va
spun ca scriptura este lucrarea omului, dar viata si toate cele ce o
gazduiesc sunt lucrarea Dumnezeului nostru. De ce nu ascultati
cuvintele lui Dumnezeu care sunt scrise în lucrarile Lui? Si de ce
studiati scripturile moarte care sunt lucrarea mâinilor omului?”
“Cum putem noi sa citim legile lui Dumnezeu în alta parte decât
în scripturi? Unde sunt ele scrise? Citeste-ni-le de unde le vezi,
pentru ca nu cunoastem nimic altceva decât scripturile pe care le-am
mostenit de la stramosii nostri. Spune-ne legile despre care ne
vorbesti, pentru ca auzindu-le sa fim vindecati.”
Isus a spus: “Nu întelegeti cuvintele vietii pentru ca voi sunteti în
moarte. Întunericul va acopera ochii, iar urechile voastre sunt
acoperite de surzenie. Pentru ca va spun, nu va este de nici un folos
sa meditati asupra scripturilor moarte daca prin faptele voastre îl
negati pe cel care v-a dat scripturile. Adevarat, adevarat va spun,
Dumnezeu si legile sale nu sunt în ceea ce faceti. Ele nu sunt în
lacomie si în pofta de a bea, nici în vieti tumultoase, nici în desfrâu,
nici în cautarea de bogatii, nici în ura dusmanilor vostri, pentru ca
toate aceste lucruri vin din împaratia întunericului si de la regele
tuturor relelor.
Toate aceste lucruri le purtati în voi însiva si astfel cuvântul si
puterea lui Dumnezeu nu intra în voi, pentru ca relele de toate
felurile si toate spurcaciunile îsi au locuinta în trupul vostru si în
spiritul vostru. Trupul este templul spiritului si spiritul este templul
lui Dumnezeu.
Purificati de aceea templul pentru ca Domnul templului sa poata locui acolo înauntru si sa ocupe un loc care sa fie demn de El. Si în toate ispitele corpului si spiritului vostru, care vin de la Satana, retrageti-va sub umbra cerului lui Dumnezeu.
Reînnoiti-va cât mai repede. Pentru ca va spun cu adevarat ca
Satana si chinurile sale nu pot fi alungate decât prin post si
rugaciune. Duceti-va fiecare si postiti singuri si nu va aratati postul
nici unui om. Dumnezeu viu va va vedea si mare va fi rasplata
voastra. Si postiti pâna când Beelzebub si toate relele sale pleaca de
la voi, si toti îngerii Mamei voastre Pamântesti vin si va slujesc.
Pentru ca va spun cu adevarat, daca nu postiti nu veti fi niciodata
eliberati de puterea Satanei si de toate bolile care vin de la Satana.
Postiti si rugati-va arzator, cautând puterea Dumnezeului viu pentru
vindecarea voastra. Când postiti, ocoliti Fiii Oamenilor si cautati
îngerii Mamei voastre Pamântesti, pentru ca cel care cauta va gasi.
Cautati aerul proaspat al padurii si al câmpiilor, si acolo, în
mijlocul lor, veti gasi pe îngerul aerului. Scoateti-va pantofii si
îmbracamintea si permiteti îngerului aerului sa va îmbratiseze
trupul. Apoi respirati adânc si rar pentru ca îngerul aerului sa poata
fi adus înlauntrul vostru. Va spun cu adevarat, îngerul aerului va
alunga afara din trupul vostru toate necurateniile care l-au pângarit
pe dinafara si pe dinauntru. Si astfel toate lucrurile rau mirositoare
si necurate vor iesi afara din voi asa cum fumul din foc se rasuceste
în sus si se pierde în marea aerului. Pentru ca va spun cu adevarat,
sfânt este îngerul aerului, care curata tot ce este necurat si care
face parfumate toate lucrurile rau mirositoare. Nici un om nu poate
veni în fata lui Dumnezeu daca îngerul aerului nu l-a lasat sa treaca.
Cu adevarat toti trebuie sa va nasteti din nou prin aer si prin
adevar, pentru ca trupul vostru respira aerul Mamei noastre
Pamântesti iar spiritul respira adevarul Tatalui nostru Ceresc.
Dupa îngerul aerului cautati îngerul apei. Scoateti-va pantofii si
îmbracamintea si permiteti îngerului apei sa va îmbratiseze tot
trupul. Aruncati-va cu totul în bratele sale cuprinzatoare si tot atât
de des pe cât miscati aerul cu respiratia voastra, miscati de
asemenea apa cu trupul vostru. Va spun cu adevarat, îngerul apei
va arunca afara din trupul vostru toate necurateniile care v-au
pângarit pe dinafara si pe dinauntru. Si toate lucrurile necurate si
rau mirositoare vor curge afara din voi, la fel cum necurateniile
hainelor spalate apa curg si se pierd în curentul râului.
Adevarat, adevarat va spun, sfânt este îngerul apei care curata
tot ce este necurat si face parfumate toate lucrurile rau mirositoare.
Nici un om nu va putea veni în fata lui Dumnezeu daca îngerul apei
nu îl lasa sa treaca. Cu adevarat va spun, toti trebuie sa va nasteti
din nou din apa si adevar, pentru ca trupul vostru se scalda în râul
vietii pamântesti, si spiritul vostru se scalda în râul vietii vesnice.
Pentru ca voi primiti sângele vostru de la Mama noastra
Pamânteasca si adevarul de la Tatal nostru Ceresc.
Sa nu credeti ca este destul ca îngerul apei sa va îmbratiseze
numai pe dinafara. Adevarat va spun, necuratenia dinauntru este cu
mult mai mare decât necuratenia dinafara. Si cel care se curata pe
dinafara, dar pe dinauntru ramâne necurat, este asemenea
mormintelor care pe dinafara sunt frumos vopsite, dar pe dinauntru
sunt pline de tot felul de necuratenii oribile si dezgustatoare. Va
spun cu adevarat, permiteti îngerului apei sa va boteze, de
asemenea, pe dinauntru pentru ca sa va puteti elibera de pacatele
voastre trecute si pentru a putea deveni si în interior la fel de puri
precum spuma generoasa a râului în lumina Soarelui.
Cautati de aceea un tâlv mare, având tulpina lunga cât înaltimea
unui om (tâlvul este o planta asemanatoare cu un dovleac).
Umpleti-i interiorul cu apa din râu pe care Soarele a încalzit-o,
agatati-l de ramura unui copac si îngenuncheati pe pamânt în fata
îngerului apei si permiteti capatului tulpinei tâlvului sa intre în
partile voastre dinapoi, pentru ca apa sa poata curge prin toate
maruntaiele voastre. Dupa aceasta ramâneti îngenuncheat pe
pamânt în fata îngerului apei si rugati-l pe Dumnezeu viu sa va ierte
toate pacatele voastre trecute si rugati-l pe îngerul apei sa va
elibereze trupul de orice boala si necuratenie.
Apoi lasati apa sa se scurga afara din trupul vostru ca sa poata
sa scoata afara din interiorul vostru toate lucrurile necurate si rau
mirositoare ale Satanei si veti vedea cu ochii vostri si veti mirosi cu
nasul vostru toate spurcaciunile si toate necurateniile care v-au
spurcat templul trupului; cu adevarat ati scapat de toate pacatele
care locuiau în trupul vostru, chinuindu-va cu tot felul de dureri. Va
spun cu adevarat, botezul cu apa ca elibereaza de toate acestea.
Reînnoiti-va botezul cu apa în fiecare zi a postului vostru, pâna în
ziua în care vedeti ca apa care curge afara din voi este la fel de pura
ca spuma râului. Duceti-va corpul la râu, si acolo în bratele îngerului
apei aduceti multumiri Dumnezeului viu care v-a eliberat de toate
pacatele voastre. Si acest botez sfânt prin îngerul apei este:
Renasterea într-o viata noua. Pentru ca ochii vostri vor vedea de
acum încolo, dupa botezul vostru pentru ca îngerii aerului si al apei
sa poata de-a pururea locui în voi si sa va slujeasca tot mai mult.
Si daca dupa aceea ceva din pacatele si necurateniile voastre
trecute mai ramâne, cautati îngerul luminii Soarelui. Scoateti-va
pantofii si îmbracamintea si permiteti îngerului luminii sa va
îmbratiseze tot trupul. Apoi respirati adânc si rar pentru ca îngerul
luminii Soarelui sa poata fi adus înlauntrul vostru. Si îngerul luminii
30Soarelui va alunga din trupul vostru toate lucrurile necurate si rau
mirositoare care v-au spurcat pe dinafara si pe dinauntru. Si toate
lucrurile necurate si rau mirositoare vor iesi afara din voi asa cum
întunericul noptii se topeste în fata stralucirii Soarelui care rasare.
Pentru ca va spun cu adevarat, sfânt este îngerul luminii Soarelui
care curata toate necurateniile si face parfumate toate lucrurile rau
mirositoare. Nimeni nu poate veni în fata lui Dumnezeu daca îngerul
luminii Soarelui nu l-a lasat sa treaca. Cu adevarat, toti trebuie sa
va nasteti din nou din Soare si din adevar pentru ca trupul vostru
sta în lumina Soarelui Mamei Pamântesti, si spiritul vostru sta în
lumina Soarelui adevarului Tatalui Ceresc.
Îngerii aerului si apei si luminii Soarelui sunt înfratiti. Ei au fost
daruiti Fiului Omului pentru a-l putea sluji si pentru ca el sa poata
merge de-a pururea de la unul la celalalt.
De aceea sfânta este îmbratisarea lor. Ei sunt copiii de
nedespartit ai Mamei Pamântesti, deci sa nu despartiti pe cei pe
care Pamântul si Cerul i-au facut Unul. Lasati pe acesti îngeri frati
sa va îmbratiseze în fiecare zi si lasati-i sa locuiasca în voi prin tot
postul vostru.
Pentru ca va spun cu adevarat, puterea diavolilor, toate pacatele
si necurateniile vor pleca în graba din trupul care este îmbratisat de
acesti trei îngeri. Precum hotii care fug dintr-o casa parasita la
întoarcerea stapânului casei, unul pe usa, unul pe fereastra, si al
treilea prin acoperis, fiecare unde a fost gasit si pe unde poate, tot
asa vor fugi din trupurile voastre toti demonii raului, toate pacatele
trecute si toate necurateniile si bolile care au spurcat templul
trupurilor voastre. Când îngerii Mamei Pamântesti intra în trupurile
voastre, în asa fel încât stapânii templului intra din nou în
stapânirea lui, atunci toate mirosurile rele vor pleca în graba prin
suflarea voastra si prin pielea voastra, prin partile voastre ascunse
si prin partile de dinapoi. Si toate aceste lucruri le veti vedea cu
ochii vostri si le veti mirosi cu nasul vostru si le veti atinge cu
mâinile voastre.
Si când toate pacatele si necurateniile au plecat din trupul
vostru, sângele vostru va deveni la fel de pur ca sângele Mamei
Pamântesti si ca spuma generoasa a râului în lumina Soarelui,
suflarea voastra va deveni la fel de pura ca mireasma florilor
parfumate; carnea voastra la fel de pura precum carnea fructelor
înrosindu-se printre frunzele copacilor; lumina ochilor vostri la fel de
limpede si stralucitoare ca stralucirea Soarelui pe cerul albastru. Si
atunci îngerii Mamei Pamântesti va vor sluji. Si suflarea voastra,
sângele vostru, carnea voastra vor fi una cu suflarea, sângele si
carnea Mamei Pamântesti, pentru ca spiritul vostru de asemenea sa
31poata deveni si el una cu spiritul Tatalui Ceresc.
Pentru ca, cu adevarat, nimeni nu poate ajunge la Tatal Ceresc
decât prin Mama Pamânteasca asa cum nici un nou nascut nu poate
întelege învataturile tatalui sau pâna când mama sa nu l-a alaptat,
l-a scaldat, l-a hranit si l-a adormit. Când copilul este înca mic, locul
sau este cu mama sa si el trebuie sa o asculte pe mama sa. Când
copilul a crescut, tatal sau îl ia la lucru alaturi de el în câmp si
copilul vine înapoi la mama sa numai când ora cinei a sosit si acum
tatal sau îl învata pentru ca el sa devina iscusit în lucrurile tatalui
sau. Si când tatal vede ca a priceput învatatura si face bine lucrarea
sa, el îi da toate averile sale pentru ca ele sa poata apartine fiului
sau prea iubit, si pentru ca fiul sau sa poata continua lucrarea
tatalui sau.
Va spun cu adevarat, fericit este acel fiu care accepta sfatul
mamei sale si paseste pe aceasta cale. Si de o suta de ori mai fericit
este acel fiu care accepta si paseste de asemenea pe calea sfatului
tatalui sau, pentru ca v-a fost spus: “Cinsteste pe tatal si pe mama
ta pentru ca zilele tale sa fie multe pe acest pamânt.” Dar va spun,
Fii ai Oamenilor: Cinsteste pe Mama ta Pamânteasca si pastreaza-i
toate legile pentru ca zilele tale sa fie multe pe acest Pamânt, si
cinsteste pe Tatal tau Ceresc pentru ca viata vesnica sa fie a ta în
ceruri.
Pentru ca Tatal Ceresc este de o suta de ori mai mare decât toti
tatii si mai drag este Fiul Oamenilor în ochii Tatalui sau Ceresc si ai
Mamei sale Pamântesti decât sunt copiii în ochii tatilor de sânge si ai
mamelor lor de sânge, si mai întelepte sunt cuvintele si legile
Tatalui vostru Ceresc si Mamei voastre Pamântesti decât cuvintele si
vointa tuturor tatilor si mamelor de sânge. Si de mai multa valoare
de asemenea este mostenirea Tatalui vostru ceresc si Mamei
voastre Pamântesti, vesnica împaratie a vietii pamântesti si ceresti,
decât toate mostenirile tatilor vostri de sânge si ale mamelor
voastre de sânge.
Si adevaratii vostri frati sunt aceia care fac voia Tatalui vostru
Ceresc si a Mamei voastre Pamântesti si nu fratii vostri de sânge.
Cu adevarat va spun ca adevaratii vostri frati în voia Tatalui Ceresc
si a Mamei Pamântesti va vor iubi de o mie de ori mai mult decât
fratii vostri de sânge. Pentru ca din zilele lui Cain si Abel, când
fratii
de sânge au încalcat vointa lui Dumnezeu, nu mai exista nici o fratie
de sânge adevarata, si fratii se poarta cu fratii lor ca niste straini.
De aceea va spun: Iubiti-va adevaratii frati în voia lui Dumnezeu de
o mie de ori mai mult decât fratii vostri de sânge.
PENTRU CA TATAL VOSTRU CERESC ESTE DRAGOSTE.
PENTRU CA MAMA VOASTRA PAMÂNTEASCA ESTE DRAGOSTE.
PENTRU CA FIUL OMULUI ESTE DRAGOSTE.
Dragostea este cea prin care Tatal Ceresc si Mama Pamânteasca
si Fiul Oamenilor devin una, pentru ca spiritul Fiului Omului a fost
creat din spiritul Tatalui Ceresc si trupul din trupul Mamei
Pamântesti. De aceea deveniti desavârsiti asa cum spiritul Tatalui
vostru Ceresc si trupul Mamei voastre Pamântesti sunt desavârsite.
Si asa sa iubiti pe Mama voastra Pamânteasca dupa cum si ea
iubeste trupul vostru. Si tot asa sa iubiti pe fratii vostri adevarati
dupa cum si Tatal vostru Ceresc si Mama voastra Pamânteasca îi
iubeste.
Si atunci Tatal vostru Ceresc va va da spiritul Sau sfânt. Si atunci
Fiii Oamenilor vor da dragoste unul altuia ca frati adevarati,
dragoste pe care au primit-o de la Tatal lor Ceresc si Mama lor
Pamânteasca, si ei toti vor deveni mângâietori unul pentru celalalt.
Si atunci va dispare de pe Pamânt tot raul si toata suferinta, si va fi
dragoste si bucurie pe pamânt. Si atunci Pamântul va fi ca si
cerurile, si Împaratia lui Dumnezeu va veni. Si atunci va veni Fiul
Omului în toata slava sa, pentru a mosteni împaratia lui Dumnezeu.
Si atunci Fiii Oamenilor îsi vor împarti mostenirea lor divina,
Împaratia lui Dumnezeu, pentru ca Fiii Oamenilor traiesc în Tatal
Ceresc si în Mama Pamânteasca si Mama Pamânteasca si Tatal
Ceresc traiesc în ei.
Si atunci, odata cu Împaratia lui Dumnezeu, va veni sfârsitul
tuturor timpurilor, pentru ca dragostea Tatalui Ceresc da tuturor
viata vesnica în Împaratia lui Dumnezeu, pentru ca dragostea este
vesnica. Dragostea este mai puternica decât moartea.
Chiar daca as cunoaste limbile oamenilor si ale îngerilor, daca nu
as avea dragoste, glasul meu ar suna ca tingire (vas) goala de
alama. Chiar daca as spune ce va veni si as cunoaste toate
secretele si toata întelepciunea, si chiar daca as avea credinta
puternica precum furtuna care ridica muntii din locul lor, dar nu as
avea dragoste, Eu nu as fi nimic. Si chiar as da toate bunurile mele
pentru a-i hrani pe saraci si as da tot focul pe care l-am primit de la
Tatal Meu, dar nu as avea dragoste, nu as fi de folos în nici un fel.
Dragostea este rabdatoare. Dragostea nu este invidioasa, nu
lucreaza rau, nu cunoaste mândrie, nu este aspra nici egoista, este
înceata la mânie si nu nascoceste nici o rautate, ea nu se bucura de
nedreptate, ci se bucura de dreptate. Dragostea apara totul,
dragostea crede totul, dragostea spera totul, dragostea suporta
totul si niciodata nu se epuizeaza; dar limbile vor înceta si
cunoasterea va dispare pentru ca avem adevarul în parte si avem si
dreptatea în parte si gresim în parte. Dar când deplinatatea
perfectiunii va veni, tot ceea ce este partial va deveni Totul. Când
omul era copil, el vorbea ca un copil, întelegea ca un copil, gândea
ca un copil; dar când a devenit om, el a dat deoparte toate lucrurile
copilaresti. Pentru ca acum vedem prin sticla si afirmatii
întunecoase. Acum cunoastem partial, dar când vom fi venit în fata
lui Dumnezeu nu vom cunoaste în parte ci exact asa cum vom fi fost
învatati de El. Si acum ramân acestea trei: credinta, speranta si
dragoste, dar cea mai mare dintre acestea este dragostea.
Si acum va vorbesc în limba vie a Dumnezeului viu, prin spiritul
sfânt al Tatalui nostru Ceresc. Înca nu este nici unul printre voi care
sa poata întelege tot ceea ce spun. Cel care va prezenta scripturile
va vorbeste în limba moarta a unor oameni morti, prin trupul supus
bolilor si mortii. De aceea el poate fi înteles de toti oamenii, pentru
ca toti oamenii sunt supusi mortii si toti sunt în moarte: Nici unul nu
vede lumina vietii, omul orb îi conduce pe orbi pe cararea
întunecata a pacatelor, bolilor si suferintelor, si în cele din urma toti
cad în prapastia mortii.
Sunt trimis la voi de catre Tatal, ca sa pot face lumina vietii sa
straluceasca înaintea voastra. Lumina se cunoaste pe sine si
cunoaste întunericul, dar întunericul se cunoaste numai pe sine si
nu cunoaste lumina. Mai sunt înca multe lucruri sa va spun, dar nu
le puteti purta înca, pentru ca ochii vostri sunt obisnuiti cu
întunericul si lumina deplina a Tatalui Ceresc v-ar orbi. De aceea nu
puteti sa întelegeti deocamdata ceea ce va spun în legatura cu Tatal
Ceresc, care m-a trimis la voi. Urmati mai întâi doar legile Mamei
voastre Pamântesti despre care v-am vorbit si, când îngerii Ei v-au
curatat si reînnoit trupurile si v-au întarit ochii, veti fi în stare sa
suportati lumina Tatalui nostru Ceresc.
Când veti putea privi stralucirea Soarelui de la amiaza fara ca sa
clipiti din ochi, atunci veti putea privi la lumina orbitoare a Tatalui
vostru Ceresc, care este de o mie de ori mai stralucitoare decât
stralucirea a o mie de sori. Dar cum v-ati putea uita la lumina
orbitoare a Tatalui vostru Ceresc când voi nu puteti sa suportati nici
macar stralucirea Soarelui arzator. Credeti-ma, Soarele este ca
flacara unei lumânari pe lânga Soarele adevarului Tatalui Ceresc.
Aveti deci încredere si speranta si dragoste.
Adevarat, adevarat va spun, nu va veti dori rasplata. Daca
credeti în vorbele Mele, credeti în Cel care M-a trimis pe Mine, care
este Domnul tuturor si cu care toate lucrurile sunt cu putinta.
Pentru ca tot ce este imposibil oamenilor, toate aceste lucruri sunt
cu putinta lui Dumnezeu. Daca credeti în îngerii Mamei Pamântesti
si ascultati legile Ei, credinta voastra va va întari si nu veti vedea
boala niciodata. Aveti speranta de asemenea în dragostea Tatalui
vostru Ceresc, pentru ca cel care se încrede în El nu va fi niciodata
înselat, nici nu va vedea vreodata moartea.
Iubiti-va unul pe altul, pentru ca Dumnezeu este dragoste, si asa
vor sti îngerii Sai ca mergeti pe cararile Lui. Si atunci toti îngerii
vor veni în fata voastra si va vor servi. Si Satana, cu toate pacalelile,
bolile si necurateniile lui va pleca din trupul vostru. Plecati si
feriti-va sa mai pacatuiti; pocaiti-va, botezati-va, ca sa puteti naste din
nou si sa nu mai pacatuiti.
Apoi Isus s-a ridicat, dar toti ceilalti au ramas asezati pentru ca
fiecare simtea puterea cuvintelor Sale. Si atunci Luna Plina a aparut
între norii care se spargeau si L-a învaluit pe Isus cu stralucirea ei.
Si scântei au tâsnit din parul Sau si El a stat sa intre în lumina Lunii
de parca ar fi plutit în aer. Si nimeni nu s-a miscat, nici nu s-a auzit
vreo voce, si nimeni nu a stiut cât timp a trecut, pentru ca timpul se
oprise.
Atunci Isus a întins mâinile catre ei si a spus: “Pacea sa fie cu
voi.” Si El a plecat asa cum suflarea vântului leagana frunzele
copacilor.
Înca pentru multa vreme cei din jur au ramas nemiscati si apoi s-au
trezit în tacere unul dupa celalalt, ca dupa un lung vis. Si au
ramas parca ascultând o muzica minunata.
Dar în cele din urma, unul dintre ei, ca si cum ar fi fost putin
înfricosat,a spus: “Ce bine ca suntem aici.” Altul: “Ce bine ar fi
daca noaptea aceasta ar fi durat de-a pururea.” Si altii: “Ce bine ar
fi fost daca El ar fi fost cu noi întotdeauna.”; “El este trimisul lui
Dumnezeu pentru ca El a sadit speranta în inimile noastre.” Si nici
unul nu dorea sa se întoarca acasa, ci spuneau: “Nu ma duc acasa,
unde totul este întuneric si fara bucurie. De ce sa ne ducem acasa,
unde nimeni nu ne iubeste?”
Ei vorbira în acest fel pentru ca aproape toti erau saraci, schiopi,
orbi, schilozi, cersetori, vagabonzi, dispretuiti în nemernicia lor, care
erau tinuti doar din mila în casele în care gaseau refugiu, doar
pentru câteva zile. Chiar unii care aveau si casa si familie spusera:
“Si noi vom sta cu voi”. Pentru ca fiecare om simtea ca spusele
Celui care plecase legasera mica adunare cu fire invizibile. Si toti
simteau ca s-au nascut din nou. Ei au vazut înaintea lor o luna
stralucitoare, chiar si atunci când luna era ascunsa în nori, si în
inima tuturor au înflorit flori minunate, de o frumusete minunata,
florile bucuriei.
Si când stralucitoarele raze ale Soarelui au aparut peste
marginea Pamântului, toti au simtit ca era Soarele Împaratiei lui
Dumnezeu care venea. Cu încurajari pline de bucurie, au iesit în
întâmpinarea îngerilor lui Dumnezeu.
Si foarte multi bolnavi si necurati au urmat cuvintele lui Isus si
au cautat malurile pârârilor susurând.
Ei si-au scos pantofii si îmbracamintea si au postit si si-au
abandonat trupul îngerilor aerului, apei si luminii Soarelui, si îngerii
Mamei Pamântesti i-au îmbratisat luându-le în stapânire trupurile si
înauntru si înafara, si ei toti au vazut toate relele, pacatele si
necurateniile plecând în graba de la ei.
Si suflarea unora a devenit la fel de rau mirositoare ca aceea
care iese din maruntaie, si unora le-a iesit saliva din gura si o voma
spurcata si rau mirositoare a iesit din partile lor interioare. Toate
aceste necuratenii au curs prin gurile lor, unora prin nas, altora prin
ochi si urechi, si multora o respiratie fetida si îngrozitoare a iesit
din
tot trupul lor prin toata pielea lor. Prin multe membre au iesit afara
bube mari si fierbinti prin care au iesit necurateniile cu miros urât si
urina a curs abundent din trupurile lor; si la foarte multi urina era
complet uscata si devenise groasa ca mierea de albine; urina altora
era aproape rosie sau neagra si aproape la fel de tare ca nisipul
râurilor. Si multi au rasuflat duhori din intestinele lor, ca respiratia
diavolilor! Si mirosul urât a devenit atât de greu încât nimeni nu mai
putea sa suporte.
Si când s-au botezat, îngerul apei a intrat în trupurile lor, si din
ei au curs afara toate spurcaciunile si necurateniile pacatelor lor
trecute si ca un torent de munte s-au napustit afara din trupurile lor
o multime de spurcaciuni, tari si moi. Si pamântul unde lichidul s-a
scurs din ei a fost spurcat si mirosul a devenit atât de puternic încât
nimeni nu mai putea sa ramâna acolo. Si diavolii au parasit
maruntaiele lor sub forma unei mari multimi de viermi care se
zvârcoleau în mocirla necurateniilor lor interioare. Se zvârcoleau cu
o furie neputincioasa, dupa ce îngerul apei i-a aruncat afara din
maruntaiele Fiilor Oamenilor.
Si apoi a coborât asupra lor puterea îngerului luminii Soarelui, si
acestia au pierit acolo, în zvârcolirile lor disperate, calcati în
picioare
de îngerul luminii Soarelui. Si toti tremurau plini de groaza când au
vazut aceste lucruri îngrozitoare ale Satanei de care îngerii îi
salvasera. Si ei au adus multumiri lui Dumnezeu care îsi trimisese
îngerii pentru mântuirea lor.
Si erau unii pe care mari dureri i-au chinuit si care nu voiau sa
plece de la ei; si, nestiind ce sa faca, s-au hotarât sa trimita pe unul
dintre ei la Isus, pentru ca doreau foarte mult ca El sa fie cu ei.
Si când doi dintre ei s-au dus sa-L caute, L-au vazut pe Isus
însusi apropiindu-se de malul râului. Si inimile lor s-au umplut de
speranta si bucurie când au auzit salutul sau: “Pacea sa fie cu voi.”
Si multe erau întrebarile pe care ei doreau sa i le puna, dar mare le-a
fost uimirea vazând ca nu puteau sa înceapa, pentru ca nimic nu
36venea în inimile lor.
Atunci Isus le-a spus: “Am venit pentru ca aveti nevoie de mine.”
Si unul a strigat: “Învatatorule, avem nevoie într-adevar, vino si
elibereaza-ne de durerile noastre.”
Si Isus le-a vorbit în parabole. “Voi sunteti ca fiul risipitor
care timp de multi ani a mâncat si a baut si si-a petrecut zilele în
desfrâu cu prietenii sai. Si în fiecare saptamâna, fara stirea tatalui
sau, se îndatora tot mai mult si risipea totul în câteva zile. Si
camatarii îl împrumutau întotdeauna pentru ca tatal sau avea mari
bogatii si întotdeauna platea rabdator datoriile fiului sau. Si în zadar
a încercat cu vorbe blânde sa îsi mustre fiul, pentru ca el niciodata
nu asculta mustrarile tatalui sau care îl ruga staruitor si în zadar sa
înceteze destrabalarile fara de sfârsit si sa se duca la câmp ca sa
supravegheze munca slujitorilor sai.
Si fiul mereu îi promitea orice daca îi platea vechile datorii, dar a
doua zi începea din nou. Si pentru mai mult de sapte ani, fiul si-a
continuat viata destrabalata. Dar în cele din urma tatal si-a pierdut
rabdarea si n-a mai platit camatarilor datoriile fiului sau. “Daca
continui sa platesc mereu”, a spus el, “nu va mai fi nici un sfârsit
pentru pacatele fiului meu”. Atunci camatarii care erau înselati, l-au
luat pe fiu în sclavie pentru ca el sa poata, prin truda lui zilnica, sa
le plateasca înapoi banii pe care îi împrumutase. Si atunci au încetat
mâncarea si bautura si excesele zilnice. De dimineata si pâna seara,
cu sudoarea fruntii sale, el uda câmpiile si toate membrele îl dureau
în aceasta munca cu care nu era obisnuit. Si traia cu pâine uscata si
nu avea nimic altceva decât lacrimile sale cu care sa o ude.
În trei zile el suferise atât de mult de caldura si de oboseala încât
i-a spus stapânului sau: “Nu mai pot sa muncesc, caci toate
membrele mele ma dor. Cât mai vrei sa ma chinuiesti?” “Dupa ce
prin munca mâinilor tale îmi vei plati toate datoriile si când sapte
ani vor trece vei fi liber.” Si fiul disperat a raspuns plângând “dar nu
pot sa mai suport nici macar sapte zile, ai mila de mine pentru ca
toate membrele ma ard si ma dor.” Si camatarul, plin de rautate, a
strigat: “Acum vei munci cu staruinta daca ai putut sa-ti petreci
zilele si noptile timp de sapte ani în destrabalare, acum trebuie sa
muncesti pentru sapte ani. Nu te voi ierta pâna când nu-ti platesti
toate datoriile, pâna la ultima drahma.”
Si fiul, cu membrele torturate de durere, s-a întors cu disperare
la câmp ca sa-si continue munca. Deja nu se mai putea tine pe
picioare din cauza oboselii si a durerilor, când a saptea zi a venit ziua sabatului – când nimeni nu munceste câmpul. Atunci fiul si-a
adunat restul de putere si s-a îndreptat clatinându-se spre casa
tatalui sau, s-a aruncat la picioarele tatalui sau si i-a spus: “Tata,
37iarta-ma pentru tot trecutul meu, iarta-mi toate mâhnirile pe care ti
le-am adus. Îti jur ca niciodata nu voi mai duce o viata destrabalata
si ca voi fi fiul tau ascultator în toate lucrurile. Elibereaza-ma din
mâinile opresorilor mei. Tata, te rog, ai grija de mine si de
membrele mele bolnave, si nu-ti împietri inima.”
Atunci lacrimile au aparut în ochii tatalui sau, si el si-a luat fiul în
brate si a spus: “Sa ne bucuram, caci astazi o mare bucurie mi-a
fost data, caci mi-am regasit fiul iubit, care se pierduse.” Si l-a
îmbracat cu cele mai alese haine si întreaga zi s-au bucurat si a
doua zi dimineata el a dat fiului sau un sac de arginti cu care îi
plateasca pe toti camatarii carora le era îndatorat, si când fiul sau sa
întors, el i-a spus: “Fiul meu, vezi bine ca este usor ca ducând o
viata destrabalata sa faci datorii pentru sapte ani, dar plata lor este
grea prin munca aspra sapte ani.”
“Tata, este într-adevar greu sa le platesc chiar pentru sapte zile.”
Si tatal sau l-a mustrat spunând: “Doar de data asta ti s-a dat voie
sa-ti platesti datoriile în sapte zile în loc de sapte ani, restul
fiindu-ti iertat, dar ai grija ca pe viitor sa nu-ti mai faci nici o datorie,
pentru ca îti spun cu adevarat ca nimeni altcineva decât tatal tau nu îti
iarta datoriile, pentru ca tu esti fiul sau. Fiindca pentru toti ceilalti
ar fi trebuit sa muncesti din greu timp de sapte ani, asa cum este scris
în legile noastre.”
“Tata, de acum încolo voi fi fiul tau iubitor si ascultator si nu voi
mai face nici o datorie, pentru ca stiu ca plata lor este grea.”
Si el s-a dus la câmpul tatalui sau si a supravegheat în fiecare zi
munca slujitorilor tatalui sau. Si niciodata nu si-a facut slujitorii sa
munceasca din greu. Si anii au trecut, si averea tatalui sau a
crescut tot mai mult sub îngrijirea sa pentru ca munca sa avea
binecuvântarea tatalui sau. Si, încetul cu încetul, a început sa îi dea
înapoi tatalui sau de zece ori mai mult decât risipise în sapte ani. Si
când tatal a vazut ca fiul sau folosea bine slujitorii sai si toata
averea sa, i-a spus: “Fiul meu, vad ca averile mele sunt pe mâini
bune. Am sa-ti las toate turmele mele, casa mea, pamânturile mele
si comorile mele. Fie ca toate acestea sa fie mostenirea ta si
continua sa o maresti ca eu sa îmi gasesc bucuria cu tine.”
Si când fiul a primit mostenirea de la tatal sau, el a iertat
datoriile tuturor datornicilor lui care nu puteau sa-i plateasca,
pentru ca el nu a uitat ca datoriile sale fusesera de asemenea
iertate atunci când el nu putuse sa le plateasca. Si Dumnezeu l-a
binecuvântat cu viata lunga, cu multi copii si multe bogatii pentru ca
el era bun cu toti slujitorii lui si cu toate turmele lui.”
Apoi, Isus s-a întors catre cei bolnavi si le-a spus: “Va vorbesc în
parabole ca sa puteti întelege mai bine cuvântul lui Dumnezeu. Cei
38sapte ani de mâncare si bautura si viata desfrânata sunt pacatele
trecutului. Camatarul rau este Satana. Datoriile sunt bolile. Munca
grea sunt durerile. Fiul risipitor sunteti voi însiva. Plata datoriilor
este aruncarea afara din voi a diavolilor si a bolilor si vindecarea
trupului vostru. Sacul de arginti primiti primit de la tatal este
puterea eliberatoare a îngerilor. Tatal este Dumnezeu. Averile
tatalui sunt pamântul si raiul.
Slujitorii tatalui sunt îngerii. Câmpul tatalui este lumea care se
preface în Împaratia Cerurilor, daca Fiii Omului o lucreaza bine ca
fiul sa-si asculte tatal si sa supravegheze slujitorii tatalui sau în
câmp, decât sa devina îndatorat camatarului cel rau si sa trudeasca
si sa asude în sclavie pentru a-si plati toate datoriile. Astfel, este
mai bine daca si Fiii Omului o lucreaza împreuna cu îngerii Tatalui
Ceresc. Pentru ca va spun, este mai bine ca fiul sa-si asculte tatal si
sa supravegheze slujitorii tatalui sau în câmp, decât sa devina
datornici lui Satana, regele mortii, al tuturor pacatelor si tuturor
bolilor, decât sa sufere de dureri si sa asude pâna si-a platit toate
pacatele. Va spun cu adevarat, mari si multe sunt pacatele voastre,
multi ani v-ati supus farmecelor lui Satana, ati fost lacomi, betivi,
curvari si datoriile voastre trecute s-au înmultit. Si acum trebuie sa
le platiti si plata este grea.
De aceea, nu fiti deja nerabdatori, dupa a treia zi, ca fiul risipitor,
ci asteptati rabdatori pentru a saptea zi, care este sfintita de
Dumnezeu, si apoi mergeti cu inima umila si supusa în fata Tatalui
vostru Ceresc pentru ca el sa va ierte toate pacatele si toate
datoriile trecute. Cu adevarat va spun, Tatal vostru Ceresc va
iubeste nesfârsit de mult, pentru ca el va da voie sa platiti în sapte
zile datoriile a sapte ani. Acelora care datoreaza pacatele si bolile a
sapte ani, dar platesc cinstit si staruiesc pâna într-a saptea zi, lor le
va ierta Tatal nostru Ceresc datoriile tuturor celor sapte ani.”
“Dar daca pacatuim de sapte ori câte sapte ani?” a întrebat un
om bolnav care suferea groaznic.
“Chiar în acest caz, Tatal Ceresc îti iarta toate datoriile în de
sapte ori sapte zile.”
“Fericiti sunt cei care staruiesc pâna la sfârsit, pentru ca diavolii
lui Satana scriu toate faptele voastre rele într-o carte, în cartea
trupului si spiritului vostru. Va spun cu adevarat, nu exista nici o
fapta pacatoasa care sa nu fie scrisa chiar de la începutul lumii în
fata Tatalui Ceresc. Daca puteti scapa de legile facute de împarati,
de legile lui Dumnezeu nu poate scapa nici unul dintre Fiii Omului.
Si când veniti în fata lui Dumnezeu, diavolii lui Satana vor purta
marturie împotriva voastra cu faptele voastre, si Dumnezeu va
vedea pacatele voastre în cartea trupului si spiritului vostru si va fi
39trist în inima Sa, dar daca va pocaiti de pacatele voastre, prin post
si rugaciune cautati pe îngerii lui Dumnezeu, atunci, cu fiecare zi în
care continuati sa postiti si sa va rugati, îngerii lui Dumnezeu sterg
un an din datoriile voastre rele din cartea trupului si spiritului
vostru.
Si când ultima pagina este si ea stearsa si curatata de toate
pacatele voastre, atunci stati în fata lui Dumnezeu si Dumnezeu se
bucura în inima lui si va iarta toate pacatele. El va elibereaza din
ghearele lui Satana si de suferinta. El va ia în casa lui si porunceste
ca toti îngerii Sai sa va slujeasca. Viata lunga El va da si nu veti
vedea boala niciodata. Si daca din acel moment, în loc sa pacatuiti,
va petreceti zilele facând fapte bune, atunci îngerii lui Dumnezeu
vor scrie toate faptele voastre bune în cartea trupului si spiritului
vostru. Va spun cu adevarat, nici o fapta buna nu ramâne nescrisa
înaintea lui Dumnezeu, chiar de la începutul lumii. Pentru ca de la
împaratii si de la guvernatorii vostri puteti astepta în zadar pentru
rasplata, dar niciodata faptele voastre bune nu vor astepta rasplata
de la Dumnezeu.
Si când veniti în fata lui Dumnezeu, îngerii Sai vor purta marturie
pentru faptele voastre bune. Si Dumnezeu vede faptele voastre
bune scrise în trupurile si spiritele voastre, si se bucura în inima Lui.
El binecuvânteaza trupul si spiritul vostru si toate faptele voastre si
va da drept mostenire Împaratia Sa Pamânteasca si Cereasca,
pentru ca în ea sa aveti viata vesnica. Fericit este acela care poate
intra în împaratia lui Dumnezeu, pentru ca el nu va vedea niciodata
moartea.”
Si o mare tacere se lasa dupa cuvintele lui. Si cei care erau
descurajati îsi luara o noua putere din cuvintele Lui si continuara sa
posteasca si sa se roage. Si cel care vorbise primul, îi spuse: “Si eu
voi starui pâna de sapte ori a saptea zi.”
Isus le raspunse: “Fericiti sunt cei care staruiesc pâna la sfârsit,
pentru ca ei vor mosteni Pamântul.”
Si erau foarte multi bolnavi printre ei, chinuiti de mari dureri si
care de-abia s-au târât la picioarele lui Isus, pentru ca nu mai
puteau sa mearga pe picioarele lor. Ei au spus: “Stapâne, suntem
chinuiti de durere; spune-ne ce sa facem.” Si ei i-au aratat lui Isus
picioarele în care oasele erau rasucite si înnodate si au spus: “Nici
îngerul aerului, nici îngerul apei, nici cel al luminii Soarelui nu ne-au
alungat durerile, chiar daca ne-am botezat, am postit si ne-am
rugat, si am urmat întru totul cuvintele tale.”
“Cu adevarat va spun, oasele voastre vor fi vindecate. Nu fiti
descurajati ci cautati pentru a va vindeca pe vindecatorul oaselor,
îngerul pamântului, pentru ca de acolo au fost luate oasele voastre
40si acolo se vor întoarce.”
Si el a aratat locul pe care curgerea apei si caldura Soarelui îl
înmuiasera din marginea râului în noroi argilos. “Cufundati-va
picioarele în noroi, pentru ca îmbratisarea îngerului pamântului sa
poata scoate afara din oasele voastre toate necurateniile si toate
bolile. Veti vedea pe Satana si durerile voastre zburând din
îmbratisarea îngerului pamântului. Si nodurile oaselor voastre vor
dispare, si ele se vor întari, si toate durerile voastre vor dispare.”
Si bolnavii îi urmara cuvintele pentru ca stiau ca vor fi vindecati.
Si acolo erau de asemenea bolnavi care sufereau mult de dureri
si, cu toate acestea, continuau sa posteasca, si puterea lor se
irosise si o mare caldura îi chinuia. Si când s-au ridicat din paturile
lor ca sa se duca la Isus, capetele lor au început sa se întoarca de
parca ar fi simtit o rafala de vânt si de fiecare data când încercau sa
se tina pe picioare cadeau înapoi pe pamânt.
Atunci Isus a venit la ei si le-a spus: “Voi suferiti pentru ca
Satana si bolile lui va chinuiesc corpurile, dar nu va temeti, pentru
ca puterea lor asupra voastra va înceta în curând. Pentru ca Satana
este un vecin mânios care a intrat în casa vecinului sau când acesta
era plecat, vrând sa-i ia lucrurile din casa. Dar cineva i-a spus ca
dusmanul sau îi ravaseste casa, adunând lucrurile care îl ispiteau, a
vazut de departe stapânul casei întorcându-se în graba, s-a suparat
foarte tare ca nu putea sa fure toate acele lucruri, si s-a apucat sa
sparga si sa strice tot ce era acolo, sa distruga totul. Asa încât daca
lucrurile nu puteau sa fie a lui, nici celalalt sa nu aiba nimic. Dar
imediat stapânul casei a intrat si, înainte ca vecinul cel rau sa-si
împlineasca scopul, l-a luat si l-a aruncat afara din casa.
Cu adevarat va spun, chiar asa a intrat Satana în corpurile
voastre, care sunt locuinta lui Dumnezeu, si a luat în puterea sa tot
ce voia sa fure: respiratia voastra, sângele vostru, oasele voastre,
carnea voastra, maruntaiele voastre, ochii vostri si urechile voastre.
Dar prin posturi si prin rugaciunea voastra, voi ati chemat înapoi pe
stapânul trupului vostru si pe îngerii sai. Acum Satana vede ca
adevaratul stapân al trupului se întoarce si ca acesta este sfârsitul
puterii sale. De aceea, în furia lui îsi aduna puterile înca o data,
pentru a va putea distruge trupurile înaintea venirii stapânului.
Pentru aceasta Satana va chinuie atât de dureros, pentru ca el
simte ca sfârsitul i-a venit. Dar nu va lasati inimile sa tremure,
pentru ca, în curând, îngerii lui Dumnezeu vor apare sa ocupe din
nou lacasurile lor si sa le închine din nou ca temple ale lui
Dumnezeu. Si ei îl vor apuca pe Satana si îl vor arunca afara din
trupurile voastre cu toate bolile lui si cu toate necurateniile lui. Si
fericiti veti fi pentru ca veti primi rasplata neclintirii voastre si
41niciodata nu veti mai vedea boala.”
Si era printre acei bolnavi unul care era mai chinuit de Satana
decât toti ceilalti, si trupul sau era ca un schelet si pielea era
galbena ca o frunza cazuta. Era deja atât de slab încât a strigat de
departe: “Învatatorule, ai mila de mine, pentru ca nici un om nu a
suferit de la începutul lumii asa cum sufar eu. Stiu ca esti cu
adevarat trimisul lui Dumnezeu si stiu ca daca vrei poti sa scoti într-o
clipa pe Satana afara din trupul meu. Nu asculta îngerii de trimisul
lui Dumnezeu? Vino, Învatatorule si scoate pe Satana afara din
mine, pentru ca el urla cu furie în mine si dureros este chinul sau.”
Si Isus a raspuns: “Satana te chinui atât de mult pentru ca deja
ai postit multe zile, si nu-i platesti tributul. Nu-l hranesti cu toate
spurcaciunile cu care ti-ai spurcat pâna acum templul spiritului. Îl
chinui pe Satana cu foamea si, astfel, în furia lui te chinuie si el. Nu
te teme, pentru ca îti spun, Satana va fi distrus înainte ca trupul tau
sa fie distrus; pentru ca, în timp ce postesti si te rogi, îngerii lui
Dumnezeu îti apara trupul pentru ca puterea lui Satana sa nu te
poata distruge. Si îngerii lui Satana sunt neputinciosi în fata
îngerilor lui Dumnezeu.”
Atunci ei toti au venit la Isus si cu strigate l-au implorat
spunând: “Învatatorule, ai mila de el, pentru ca sufera mai mult
decât noi toti, si daca nu alungi într-o clipa pe Satana afara din el,
ne e teama ca nu va trai pâna mâine.”
Si Isus le-a raspuns: “Mare este credinta voastra. Sa se faca
dupa credinta voastra si veti vedea în curând fata în fata chipul
înspaimântator al Satanei si puterea Fiului Omului. Pentru ca voi
arunca afara din tine pe puternicul Satana prin puterea mielului
nevinovat al lui Dumnezeu, cea mai slaba creatura a Domnului.
Pentru ca spiritul sfânt al lui Dumnezeu face pe cel mai slab cel mai
puternic.
Dar Satana nu va iarta nimic si trebuie sa îi platiti totul, ochi
pentru ochi, dinte pentru dinte, mâna pentru mâna, picior pentru
picior, arsura pentru arsura, rana pentru rana, viata pentru viata,
moarte pentru moarte. Pentru ca plata pacatului este moartea. Sa
nu ucideti, nici sa nu mâncati carnea vânatului nevinovat, ca sa nu
deveniti sclavii Satanei. Pentru ca aceasta este calea suferintelor si
ea duce la moarte. Sa faceti voia lui Dumnezeu, pentru ca îngerii lui
sa va poata sluji pe calea vietii. Ascultati de aceea cuvintele lui
Dumnezeu: “Iata, v-am dat fiecare iarba care poarta samânta;
aceasta va fi carnea pentru voi. Si fiecarei fiare a Pamântului, si
fiecarei pasari a aerului, si tuturor celor care se târasc pe pamânt,
oriunde se afla suflarea vietii, dau drept hrana fiecare fir de iarba
verde.
42De asemenea, laptele tuturor celor care se misca si traiesc pe
pamânt va fi hrana pentru voi; tot asa cum lor le-am dat iarba
verde, voua va dau laptele lor. Dar carnea si sângele care îi da
viata, sa nu le mâncati. Si cu siguranta, voi cere înapoi puterea
sângelui vostru, sângele vostru în care se afla sufletul vostru; voi
cere înapoi toate animalele ucise si sufletele tuturor oamenilor ucisi.
Pentru ca Eu, Domnul Dumnezeu, sunt un Dumnezeu mare,
puternic si generos, care pedepsesc nelegiuirile parintilor prin copii
pâna la al treilea si miilea neam al celor ce Ma iubesc si respecta
poruncile Mele. Iubeste-L pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima
ta, si cu tot sufletul tau, si cu toata puterea ta: aceasta este prima
si cea mai mare porunca. Si a doua este aceasta: “Iubeste-ti
aproapele ca pe tine însuti”. Nu este nici o porunca mai mare decât
acestea…”
Dupa aceste cuvinte toti au ramas tacuti, în afara de unul care
spuse: “Ce sa fac, Învatatorule, daca vad o fiara salbatica
omorându-mi fratele în padure? Sa-mi las fratele sa piara sau sa
omor fiara? Nu încalc astfel legea?”
Si Isus raspunse: “Le-a fost spus din timpuri stravechi: ‘Toate
fiarele care misca pe Pamânt, toti pestii din mare si toate pasarile
cerului sunt date în puterea ta.’ Va spun cu adevarat, din toate
fiintele care traiesc pe Pamânt, Dumnezeu a creat doar pe om dupa
chipul Sau. De aceea, animalele sunt pentru om si nu omul pentru
animale. De aceea nu încalci legea daca omori fiara salbatica pentru
a salva viata fratelui tau. Pentru ca va spun cu adevarat, omul
înseamna mai mult decât animalul. Dar cel care omoara un animal
fara motiv, fara ca animalul sa-l atace, din placerea de a ucide sau
pentru carnea lui sau pentru coltii sai, face o fapta rea si el însusi va
fi prefacut într-o fiara salbatica. De aceea, sfârsitul fiarelor
salbatice
este si sfârsitul sau.”
Apoi altul spuse: “Moise, mai marele Israelului, a dat voie
stramosilor nostri sa manânce carnea animalelor curate si a interzis
numai carnea animalelor necurate. Atunci de ce ne interzici carnea
tuturor animalelor? Care lege vine de la Dumnezeu: aceea a lui
Moise sau Legea Ta?”
Si Isus raspunse: “Dumnezeu a dat prin Moise zece porunci
stramosilor vostri. Aceste porunci sunt grele, au spus stramosii
vostri, si n-au putut sa le dea ascultare. Când Moise a vazut asta, i
s-a facut mila de poporul sau si nu a vrut ca el sa piara. Si el le-a
dat atunci de zece ori zece porunci, mai putin grele, ca ei sa le
poata urma. Va spun cu adevarat, daca stramosii vostri ar fi avut
puterea sa urmeze cele zece porunci ale lui Dumnezeu, Moise nu ar
fi avut nevoie de acele de zece ori zece porunci. Pentru ca cel ale
carui picioare sunt puternice ca muntele Sionului nu are nevoie de
cârje; dar cel ale carui picioare tremura, înainteaza cu cârjele si
apoi fara ele. Si Moise a spus lui Dumnezeu: “Inima mea este plina
de întristare, pentru ca poporul meu se va pierde. Pentru ca ei sunt
fara cunoastere si nu pot sa înteleaga poruncile Tale.
Ei sunt ca si copiii mici care nu pot sa înteleaga cuvintele tatalui
lor. Da-mi voie Doamne sa le dau alte legi, pentru ca ei sa nu piara.
Daca nu pot fi cu Tine, Doamne, lasa-i sa nu fie împotriva Ta; ca ei
sa se poata sustine, si când timpul va veni si ei vor fi copti pentru
legile Tale, descopera-le legile Tale. De aceea, Moise a frânt cele
doua table de piatra pe care erau scrise cele zece porunci si le-a dat
de zece ori zece în locul lor.
Si din aceste zece ori zece, scribii si fariseii au facut de o suta de
ori zece porunci. Si ei au pus poveri insuportabile pe umerii vostri,
pe care nici ei însisi nu le poarta. Pentru ca, cu cât mai apropiate
sunt poruncile de Dumnezeu, cu atât avem nevoie de mai putin si
cu cât sunt mai îndepartate de Dumnezeu, cu atât avem nevoie de
mai mult. De aceea legile fariseilor si scribilor sunt nenumarate;
legile Fiului Omului sunt sapte; ale îngerilor sunt trei si a lui
Dumnezeu una singura.
De aceea va voi învata numai acele legi pe care le puteti
întelege, ca sa puteti deveni oameni si sa urmati cele sapte legi ale
Fiului Omului. Atunci si îngerii va vor descoperi legile lor, pentru ca
Duhul Sfânt al lui Dumnezeu sa poata coborî asupra voastra si sa va
poata conduce la legea Sa.”
Si toti erau uimiti de întelepciunea Lui si L-au rugat: “Continua,
Învatatorule, si învata-ne toate legile pe care le putem primi.”
Si Isus urma: “Dumnezeu le-a poruncit stramosilor vostri ‘Sa nu
ucizi.’ Dar inima lor era împietrita si ei au omorât. Atunci Moise a
vrut ca cel putin sa nu omoare oameni, si le-a dat voie sa omoare
animale. Si atunci inima stramosilor vostri s-a împietrit si mai mult
si au omorât oameni si animale deopotriva. Dar eu va spun sa nu
omorâti nici oameni, nici animale si nici macar hrana care intra în
gura voastra.
Daca mâncati hrana vie, asta va va însufleti, dar daca omorâti
hrana, atunci hrana moarta va va omorî la rândul ei. Pentru ca viata
vine numai din viata si din moarte vine numai moartea. Pentru ca
tot ce omoara hrana voastra omoara si trupurile voastre. Si tot ce
omoara trupurile voastre omoara si sufletele voastre. Si trupurile
voastre devin ceea ce este hrana voastra, asa cum sufletele voastre
devin ceea ce sunt gândurile voastre. De aceea, sa nu mâncati nici
un lucru pe care focul sau frigul sau apa l-a distrus. Pentru ca hrana
arsa, înghetata si putrezita va va arde, îngheta si putrezi corpurile
44voastre de asemenea.
Nu fiti asemenea gospodarului prost care a însamântat în ogorul
sau seminte coapte, înghetate si putrezite. Si toamna a venit si
câmpul sau nu a dat nimic. Si mare a fost suferinta sa. Ci fiti
asemenea gospodarului care a însamântat în ogorul sau samânta
vie, si al carui ogor a dat spice vii de grâu, întorcându-i de o suta de
ori mai mult decât semintele pe care le însamântase. Pentru ca va
spun cu adevarat, sa traiti numai din focul vietii si sa nu va pregatiti
hrana cu focul mortii, care omoara hrana voastra, trupurile voastre
si de asemenea spiritele voastre.”
“Învatatorule, unde este focul vietii?”, au întrebat unii dintre ei.
“În voi, în sângele vostru si în trupurile voastre.”
“Si focul mortii?”, au întrebat altii.
“Este focul care arde în afara trupului vostru, care este mai
fierbinte decât sângele vostru. Cu acest foc al mortii voi va gatiti
hrana în casele si în câmpiile voastre. Va spun cu adevarat, acesta
este focul care va distruge hrana si trupurile, tot asa cum focul
rautatii va distruge gândurile, si va distruge sufletele. Pentru ca
trupul vostru este ceea ce mâncati, iar spiritul vostru ceea ce
gânditi. De aceea, nu mâncati nimic din ceea ce un foc mai mare
decât focul vietii l-a distrus. De aceea, pregatiti-va si mâncati toate
fructele copacilor, si toate ierburile pamântului, si tot laptele
animalelor bune de mâncat. Pentru ca toate acestea sunt hranite si
coapte de focul vietii, toate sunt darul îngerilor Mamei noastre
Pamântesti. Dar nu mâncati nimic din ceea ce focul mortii îi da gust,
pentru ca acesta este lucrul lui Satana.”
“Cum sa ne coacem pâinea de fiecare zi fara foc, Învatatorule?”,
au întrebat câtiva cu mare uimire.
“Lasati îngerii lui Dumnezeu sa va pregateasca pâinea. Umeziti-va
grâul pentru ca îngerul apei sa poata intra în el. Apoi puneti-l la
aer pentru ca si îngerul aerului sa-l poata îmbratisa. Si lasati-l de
dimineata pâna seara la Soare pentru ca si îngerul luminii Soarelui
sa poata coborî asupra lui. Si binecuvântarile celor trei îngeri vor
face curând samânta vietii sa încolteasca în grâul vostru.
Apoi zdrobiti-va grauntele si faceti un aluat subtire, asa cum au
facut stramosii vostri atunci când au plecat din Egipt, tara sclaviei.
Puneti-le înapoi la lumina Soarelui înca de la rasarit si, când Soarele
se afla la amiaza, întoarceti-le pe cealalta parte pentru ca si acolo
sa fie îmbratisate de îngerul luminii Soarelui, si lasati-le astfel pâna
la apus, pentru ca îngerii apei, aerului si luminii Soarelui hranesc si
coc grâul în câmp si tot asa ei trebuie sa va coaca pâinea voastra. Si
acelasi Soare care cu focul vietii, a facut grâul sa creasca si sa se
coaca, trebuie sa va coaca pâine cu acelasi foc. Pentru ca focul
Soarelui da viata grâului, pâinii si trupului. Dar focul mortii omoara
grâul, pâinea si trupul. Si îngerii vii ai Dumnezeului viu servesc
numai pe oamenii vii. Pentru ca Dumnezeu este Dumnezeu a tot ce
traieste si nu Dumnezeu a ceea ce este mort.
Deci mâncati întotdeauna de la masa lui Dumnezeu: fructele
copacilor, grauntele si ierburile câmpului, laptele animalelor si
mierea albinelor. Pentru ca tot ce este în afara de acestea vine de la
Satana si va duce pe calea pacatelor si a bolilor la moarte. Dar
hrana pe care o mâncati de pe masa îmbelsugata a lui Dumnezeu
da putere si tinerete trupului vostru, si niciodata nu veti vedea
boala. Pentru ca masa lui Dumnezeu l-a hranit pe Matuselah din
vechime si va spun cu adevarat, daca traiti asa cum a trait el,
atunci Dumnezeul celor vii va va da si voua viata lunga pe Pamânt,
asa cum i-a dat lui.
Pentru ca va spun cu adevarat, Dumnezeul celor vii este mai
bogat decât toate bogatiile Pamântului si masa Lui îmbelsugata este
mai bogata decât cel mai bogat ospat al oricarui om bogat de pe
Pamânt. Mâncati de aceea toata viata voastra la masa Mamei
voastre Pamântesti si niciodata nu veti avea dorinte. Si când
mâncati la masa Ei, mâncati toate lucrurile exact asa cum au fost
gasite pe masa Mamei Pamântesti. Nu gatiti, nici nu amestecati
toate lucrurile unul cu celalalt, pentru ca maruntaiele voastre sa nu
devina asemenea unor mocirle aburinde. Pentru ca va spun cu
adevarat, aceasta este spurcaciune în ochii Domnului.
Nu fiti ca servitorul lacom, care întotdeauna la masa stapânului
sau mânca portiile celorlalti si care devora totul el însusi si le
amesteca toate laolalta în lacomia lui. Si vazând asta, stapânul sau
s-a mâniat pe el si l-a alungat de la masa. Si când toti si-au
terminat masa, el a amestecat tot ce ramasese pe masa si a chemat
pe servitorul lacom, spunând: ‘Ia si manânca toate acestea cu
porcii, pentru ca locul tau este cu ei si nu la masa mea.’
Luati seama de aceea si nu spurcati cu tot felul de spurcaciuni
templul trupurilor voastre. Multumiti-va cu doua sau trei feluri de
mâncare, pe care le veti gasi întotdeauna pe masa Mamei voastre
Pamântesti. Si nu va doriti sa devorati toate lucrurile pe care le
vedeti în jurul vostru. Pentru ca va spun cu adevarat, daca
amestecati toate felurile de mâncare în trupul vostru, atunci pacea
trupului vostru va înceta si razboiul fara de sfârsit se va dezlantui în
voi. Si va fi sters de pe fata Pamântului tot asa cum familiile si
împaratiile dezbinate lucreaza spre distrugerea lor. Pentru ca
Dumnezeul vostru este Dumnezeul pacii si nu ajuta niciodata
dezbinarea. De aceea nu ridicati împotriva voastra mânia lui
Dumnezeu, ca sa nu va alunge de la masa Lui si sa nu fiti obligati sa
46mergeti la masa Satanei, unde focul pacatelor, bolilor si mortii va va
distruge trupul.
Si când mâncati, niciodata sa nu mâncati pâna va saturati pe
deplin. Fugiti de ispitele Satanei si ascultati de vocea îngerilor lui
Dumnezeu. Pentru ca Satana si puterea lui va ispitesc sa mâncati
tot mai mult. Ci traiti prin spirit si rezistati dorintelor trupului. Si
postul vostru este întotdeauna placut în ochii îngerilor lui
Dumnezeu. Luati seama cât de mult ati mâncat atunci când sunteti
satui si mâncati întotdeauna mai putin cu o treime.
Faceti ca greutatea mâncarii voastre zilnice sa nu fie mai putin
decât o mâna (veche masura a greutatii = 600gr.), dar aveti grija
sa nu fie mai mult de doua mâini. Atunci îngerii lui Dumnezeu va
vor sluji întotdeauna si niciodata nu veti cadea în sclavia Satanei si
a bolilor lui. Nu tulburati munca îngerilor în trupul vostru mâncând
des. Pentru ca va spun cu adevarat, cel care manânca mai mult de
doua ori pe zi face în munca Satanei. Si îngerii lui Dumnezeu îi
parasesc trupul si în curând Satana îl va lua în stapânire.
Mâncati numai când Soarele iese la amiaza si iarasi când este la
apus. Si nu veti vedea niciodata boala, pentru ca asa este placut în
ochii Domnului. Si daca doriti ca îngerii lui Dumnezeu sa se bucure
de trupul vostru, si ca Satana sa va ocoleasca, atunci nu va asezati
decât o data pe zi la masa lui Dumnezeu. Si atunci zilele voastre vor
fi lungi pe acest Pamânt, pentru ca asta este placut în ochii
Domnului. Mâncati întotdeauna din ceea ce se gaseste pe masa lui
Dumnezeu. Pentru ca va spun cu adevarat, Dumnezeu stie bine de
ce are nevoie trupul vostru si când are nevoie.
De la începutul lunii Jiar mâncati orz; din luna Sivan mâncati
grâu, cel mai desavârsit dintre toate ierburile purtatoare de
samânta. Si faceti ca pâinea voastra de fiecare zi sa fie facuta din
grâu, pentru ca Domnul sa poata avea grija de trupurile voastre.
Începând din luna Tammuz, mâncati struguri acri, pentru ca trupul
vostru sa poata slabi si pentru ca Satana sa poata pleca din el. În
luna Elul adunati strugurii pentru ca sucul lor sa va poata servi ca
bautura. În luna Marchesvan, strângeti strugurii dulci, îndulciti si
uscati de îngerul luminii Soarelui, ca sa va poata creste trupurile,
pentru ca îngerii Domnului sa poata locui în ele. Mâncati smochine
pline de suc în lunile Ab si Shebat si ceea ce ramâne lasati-le pentru
îngerul luminii Soarelui sa le pastreze pentru voi.
Mâncati-le cu carnea migdalelor în toate lunile în care copacii nu
au fructe. Si ierburile care vin dupa ploaie mâncati-le în luna
Thebet, pentru ca sângele vostru sa poata fi curatat de toate
pacatele voastre. Si în aceeasi luna începeti sa beti si laptele
animalelor voastre, pentru ca de aceea a dat Domnul ierburile
47câmpului tuturor animalelor care dau lapte, pentru ca ele sa poata
hrani pe om cu laptele lor. Pentru ca va spun cu adevarat, fericiti
sunt aceia care manânca numai la masa lui Dumnezeu si ocolesc
toate spurcaciunile Satanei. Nu mâncati hrana necurata adusa din
tari îndepartate, ci mâncati întotdeauna ceea ce creste în copacii
vostri. Pentru ca Dumnezeul vostru stie mai bine ce este trebuincios
pentru voi si unde si când. Si el da de mâncare tuturor popoarelor
din toate împaratiile ceea ce este mai bun pentru fiecare. Nu
mâncati asa cum manânca pagânii care se îndoapa în graba,
spurcându-si trupurile cu tot felul de spurcaciuni.
Pentru ca puterea îngerilor lui Dumnezeu intra în voi odata cu
mâncarea vie pe care Domnul v-o da la masa Sa împarateasca. Si
când mâncati, aveti deasupra voastra pe îngerul aerului si
dedesubtul vostru pe îngerul apei. Respirati adânc si rar la toate
mesele voastre, pentru ca îngerul aerului sa va poata binecuvânta
mesele. Si mestecati bine mâncarea cu dintii, ca sa devina apa si ca
îngerul apei sa o prefaca în sânge în corpul vostru. Si mâncati încet
ca si cum ar fi o rugaciune pe care o faceti Domnului. Pentru ca va
spun cu adevarat, puterea lui Dumnezeu intra în voi daca mâncati în
acest fel la masa.
Însa Satana preface într-o mocirla aburinda trupul celui peste
care îngerii apei si aerului nu coboara în timpul mesei. Si Domnul
nu-l mai îngaduie la masa Sa. Pentru ca masa Domnului este un
altar, si cel care manânca la masa Domnului este într-un templu.
Pentru ca va spun cu adevarat, trupul Fiilor Omului este prefacut
într-un templu si maruntaiele lor într-un altar daca ei asculta de
poruncile lui Dumnezeu. De aceea, nu va asezati la altarul Domnului
când spiritul vostru este tulburat, nici nu va gânditi la cineva cu
mânie în templul lui Dumnezeu.
Si intrati în sanctuarul Domnului numai când simtiti în voi
chemarea îngerilor Sai, pentru ca tot ce mâncati în tristete sau în
mânie sau fara dorinta devine otrava în trupul vostru. Pentru ca
suflarea Satanei spurca toate aceste lucruri. Puneti cu bucurie
jertfele voastre pe altarul trupului vostru si lasati toate gândurile
rele sa plece din voi atunci când primiti în trupul vostru puterea lui
Dumnezeu de la masa Sa. Si niciodata nu va asezati la masa lui
Dumnezeu înainte ca El sa va cheme prin îngerul poftei de mâncare.
Bucurati-va, de aceea, întotdeauna cu îngerii lui Dumnezeu la
masa lor împarateasca, pentru ca asta este placut inimii Domnului.
Si viata voastra va fi lunga pe acest Pamânt pentru ca cel mai
scump servitor al Domnului va va sluji în toate zilele voastre:
îngerul bucuriei.
Si nu uitati ca fiecare a saptea zi este sfânta si închinata lui
48Dumnezeu. Timp de sase zile hraniti-va trupul cu darurile Mamei
Pamântesti, dar în a saptea zi sfintiti-va trupul pentru Tatal vostru
Ceresc. Si într-a saptea zi sa nu mâncati mâncare pamânteasca, ci
traiti numai din cuvintele lui Dumnezeu. Si fiti toata ziua cu îngerii
Domnului în Împaratia Tatalui Ceresc. Si în a saptea zi lasati îngerii
lui Dumnezeu sa cladeasca Împaratia Cerurilor în trupul vostru, asa
cum munciti voi sapte zile în Împaratia Mamei Pamântesti. Si nu
lasati mâncarea sa tulbure munca îngerilor în trupul vostru în timpul
celei de-a saptea zi. Si Dumnezeu va va da viata lunga pe Pamânt,
ca sa puteti avea viata vesnica în Împaratia Cerurilor. Pentru ca va
spun cu adevarat, daca nu mai vedeti nici o boala pe Pamânt, veti
trai vesnic în Împaratia Cerurilor.
Si Dumnezeu va va trimite în fiecare dimineata îngerul Soarelui
sa va trezeasca din somn. De aceea, ascultati Chemarile Tatalui
vostru Ceresc si nu zaceti lenesi în paturile voastre pentru ca îngerii
aerului si apei va asteapta deja afara. Si munciti toata ziua cu
îngerii Mamei Pamântesti ca sa puteti ajunge sa-i cunoasteti pe ei si
muncile lor tot mai mult si mai bine. Dar când Soarele a apus, si
Tatal vostru Ceresc va trimite îngerul Sau cel mai pretios, somnul,
atunci odihniti-va, si fiti toata noaptea îngerii somnului. Si atunci
Tatal vostru Ceresc va va trimite îngerii sai nestiuti, ca ei sa fie cu
voi toata noaptea. Si îngerii nestiuti ai Tatalui vostru Ceresc va vor
învata multe lucruri despre Împaratia lui Dumnezeu, tot asa cum
îngerii Mamei Pamântesti pe care îi stiti, va învata despre lucrurile
din Împaratia Ei.
Pentru ca va spun cu adevarat, veti fi în fiecare noapte oaspetii
Împaratiei Tatalui vostru Ceresc, daca ascultati de poruncile lui. Si
când va treziti, a doua zi dimineata, veti simti în voi puterea
îngerilor nestiuti. Si Tatal vostru Ceresc îi va trimite la voi în
fiecare
noapte, pentru ca el sa va poata cladi spiritul, tot asa cum Mama
Pamânteasca va trimite îngerii Ei, pentru ca ei sa va poata cladi
trupul. Pentru ca va spun cu adevarat, daca în timpul zilei Mama
voastra Pamânteasca va îmbratiseaza în bratele Ei, si noaptea Tatal
vostru Ceresc îsi trimite sarutul sau asupra voastra, atunci Fii
Oamenilor vor deveni Fiii lui Dumnezeu.”
Si Isus a muls ugerul oii care pastea iarba, si a pus laptele în
nisipul încalzit de Soare spunând: “Iata, puterea îngerului apei a
intrat în acest lapte si acum puterea îngerului luminii Soarelui va
intra de asemenea.”
Si laptele deveni fierbinte prin puterea Soarelui.
“Si acum îngerii apei si luminii Soarelui se vor înfrati cu îngerul
aerului.”
Si ca prin minune, aburii laptelui fierbinte au început sa se ridice
încet în aer.
“Vino si inspira pe gura puterea îngerului apei, luminii Soarelui si
aerului, ca sa poata intra în trupul tau si sa alunge pe Satana afara
din tine.”
Si bolnavul pe care Satana îl chinuia a inspirat adânc aburul alb.
“Într-o clipa Satana va parasi trupul tau, pentru ca de trei zile
flamânzeste si nu gaseste nici un fel de mâncare în tine. El va iesi
afara din tine ca sa-si potoleasca foamea prin laptele fierbinte,
aburind, pentru ca aceasta este hrana lui preferata. El va simti
mirosul si nu va fi în stare sa reziste foamei care l-a chinuit deja
timp de trei zile. Dar Fiul Omului îi va distruge trupul, pentru ca el
sa nu mai chinuie pe nimeni de acum înainte.” Atunci trupul omului
bolnav a fost parca apucat de malarie, si a început sa se forteze ca
si cum ar fi vrut sa vomite si nu putea, a început sa inspire gâfâind
pentru ca rasuflarea lui era pierduta. Si a lesinat în poala lui Isus.
“Acum Satana îi paraseste trupul. Priviti – si Isus a aratat spre gura
deschisa a omului bolnav.
Si toti au vazut cu uimire si groaza cum Satana iesea din gura lui
sub forma unui vierme îngrozitor. Atunci Isus a luat doua pietre
ascutite si a zdrobit capul Satanei si a scos afara din bolnav tot
corpul monstrului care era aproape la fel de lung ca si omul. Când
îngrozitorul vierme a iesit afara din gâtul omului bolnav si el si-a
recapatat dintr-o data respiratia, si atunci toate durerile lui au
încetat. Si ceilalti s-au uitat îngroziti la înspaimântatorul corp al
Satanei.
“Vezi ce creatura îngrozitoare ai purtat si hranit în trupul tau de
atâtia ani. L- am scos afara din tine si l-am omorât ca sa nu te mai
poata chinui niciodata. Multumeste-i lui Dumnezeu ca îngerii Sai te-au
eliberat si nu mai pacatui, pentru ca Satana sa nu se întoarca la
tine din nou. Fa din trupul tau de acum înainte un templu ridicat
Dumnezeului tau.” Si Toti erau uimiti de cuvintele sale si de puterea
Sa. Si ei au spus: “Învatatorule, Tu esti cu adevarat trimisul lui Dzeu
si cunosti toate secretele.”
“Si voi”, a spus Isus, “fiti adevarati Fii lui D-zeu, pentru ca si voi
sa puteti avea parte de puterea sa, si de cunoasterea tuturor
secretelor. Pentru ca întelepciunea si puterea pot veni numai din
dragoste de D-zeu. Iubiti, de aceea, pe Tatal vostru ceresc si pe
mama voastra pamânteasca cu toata inima voastra, si cu tot spiritul
vostru. Si slujiti-i pentru ca si îngerii Sai sa va slujeasca si ei pe
voi.
Sacrificati toate faptele voastre lui D-zeu si nu-l hraniti pe Satana,
pentru ca plata pacatului este moartea, dar cu D-zeu se afla
rasplata binelui, dragostea Sa care este cunoasterea si puterea vietii
vesnice.”
Si toti au îngenunchiat pentru a aduce multumiri lui D-zeu pentru
dragostea Sa. Si Isus a plecat spunând: “Ma voi întoarce la toti cei
care staruiesc în rugaciune si în post pâna într-a saptea zi. Pacea sa
fie cu voi.”
Si omul bolnav din care Isus alungase pe Satana s-a ridicat,
pentru ca puterea vietii îi revenise. A rasuflat adânc si ochii sai au
devenit limpezi, pentru ca orice durere îl parasise. Si s-a aruncat pe
pamântul unde statuse Isus, a sarutat urma picioarelor Lui si a
plâns.
Si în lunca unui râu, multi bolnavi au poposit si s-au rugat
îngerilor lui D-zeu pentru sapte zile si sapte nopti, si mare a fost
rasplata lor pentru ca au urmat cuvintele lui Isus. Si la sfârsitul celei
de-a saptea zi toate durerile i-au parasit. Si când Soarele a rasarit
peste marginea Pamântului L-au vazut pe Isus venind la ei dinspre
munte, cu stralucirea Soarelui care rasare deasupra capului Sau.
“Pacea sa fie cu voi!” Si nu au spus nici un cuvânt, ci s-au aruncat
în fata Lui în semn de respect pentru vindecarea lor.
“Nu-mi aduceti multumiri mie, ci mamei voastre Pamântesti care
v-a trimis îngerii Sai vindecatori. Mergeti si nu mai pacatuiti, ca sa
nu mai vedeti niciodata boala. Si lasati îngerii vindecatori sa devina
pazitorii vostri”. Dar L-au întrebat: “Încotro sa ne ducem
Învatatorule, pentru ca cu tine sunt cuvintele vietii vesnice? Spune-ne
care sunt pacatele pe care trebuie sa le ocolim ca sa nu mai
vedem niciodata boala?”
Isus raspunse: “Faca-se dupa credinta voastra”, si El s-a asezat
spunând: “Si a fost spus din timpuri vechi: Cinsteste-ti Tatal Ceresc
si Mama Pamânteasca, si respecta-le poruncile, pentru ca zilele tale
sa fie multe pe Pamânt. Si imediat dupa aceasta a fost data porunca
‘Sa nu ucizi.’ Pentru ca viata este data tuturor de Dumnezeu si ceea
ce Dumnezeu a dat, omul sa nu ia. Pentru ca va spun cu adevarat,
de la o singura Mama vine tot ce traieste pe Pamânt. De aceea, cel
care omoara, îsi omoara fratele. Si de la el Mama Pamânteasca îsi
va întoarce fata si va smulge de la el sânii Ei datatori de viata. Si el
va fi ocolit de îngerii Sai. Si Satana va locui în trupul sau.
Si carnea animalelor ucise în corpul sau va deveni propriul
sau mormânt. Pentru ca va spun cu adevarat, cel care
omoara, se omoara pe sine. Pentru ca în sângele sau fiecare
picatura din sângele lor se preface în otrava; în rasuflarea sa,
rasuflarea lor se preface în sudoare; în carnea sa, carnea lor se
preface în bube; în oasele sale, oasele lor se prefac în piatra; în
maruntaiele lui, maruntaiele lor se prefac în putreziciune; în ochii
lui, ochii lor se prefac în solzi; în urechile lui, urechile lor se
prefac în scurgeri de ceara. Si moartea lor va deveni moartea lui. Pentru ca
doar în slujba Tatalui vostru Ceresc sunt datoriile voastre sapte ani
iertate în sapte zile.
Rezistati zi si noapte ispitelor lui Satana. Nu va treziti noaptea,
nici nu dormiti ziua, ca sa nu plece de la voi îngerii lui Dumnezeu.
Si nu va luati nici o placere, nici bautura, nici în vreun fum al
Satanei, care va face sa va treziti noaptea si sa dormiti ziua. Pentru
ca va spun cu adevarat, toate bauturile si fumurile Satanei sunt
spurcaciuni în ochii Dumnezeului vostru.
Nu curviti nici noaptea, nici ziua, pentru ca curvarul este ca un
copac a carui seva iese afara din trunchiul sau. Si acest copac va fi
uscat înainte de timpul sau si nici nu va da vreodata fruct. De
aceea, nu curviti, ca sa nu va usuce Satana trupul si ca sa nu va
faca Domnul samânta stearpa.
Evitati tot ceea ce este prea fierbinte sau prea rece. Pentru ca
este voia Mamei voastre Pamântesti ca nici fierbinteala si nici frigul
sa nu va faca rau trupului. Si nu va lasati trupurile sa devina nici
mai fierbinti, nici mai reci decât asa cum le încalzesc sau le racesc
îngerii lui Dumnezeu. Si daca ascultati de poruncile Mamei
Pamântesti, atunci ori de câte ori trupul vostru devine prea
fierbinte, Ea va trimite îngerul frigului la voi, si ori de câte ori
trupul vostru devine prea rece, Ea va trimite îngerul caldurii sa va
încalzeasca din nou.
Urmati pilda tuturor îngerilor Tatalui Ceresc si Mamei Pamântesti,
care lucreaza zi si noapte, fara încetare, în Împaratiile Cerurilor si
Pamântului. Astfel, primiti si voi în voi însiva pe cei mai puternici
îngeri ai lui Dumnezeu, îngerii actiunii si lucrati toti împreuna în
Împaratia lui Dumnezeu.
Urmati pilda apei curgatoare, a vântului care bate, a rasaritului si
apusului Soarelui, a plantelor si copacilor care cresc, a animalelor
care alearga si zburda, descresterea si cresterea lunii, stelele care
pleaca si se întorc iarasi, toate acestea se misca si fac muncile lor,
si numai ceea ce este mort este nemiscat. Si Dumnezeu este
Dumnezeul celor vii si Satana al celor morti. Serviti, de aceea, pe
Dumnezeul viu, pentru ca miscarea vesnica a vietii sa va poata
sustine, si ca sa scapati de nemiscarea vesnica a mortii.
Lucrati, de aceea, fara încetare, pentru a cladi Împaratia lui
Dumnezeu, ca sa nu fiti aruncati în împaratia Satanei. Pentru ca
bucuria eterna abunda în împaratia vie a lui Dumnezeu, dar
suferinta nemiscata întuneca împaratia mortii a lui Satana. Fiti de
aceea Fii adevarati ai Mamei voastre Pamântesti si ai Tatalui vostru
Ceresc ca sa nu cadeti în sclavia Satanei. Si Mama noastra
Pamânteasca si Tatal vostru Ceresc va vor trimite îngerii lor ca sa
va slujeasca. Si îngerii lor vor scrie poruncile lui Dumnezeu în capul
vostru, ca sa puteti sti, simti si împlini poruncile Domnului.
Si rugati-va în fiecare zi Tatalui vostru Ceresc si Mamei voastre
Pamântesti, ca spiritul vostru sa devina desavârsit asa cum si
spiritul sfânt al Tatalui vostru Ceresc este desavârsit, si ca trupul
vostru sa devina desavârsit asa cum si trupul Mamei voastre
Pamântesti este desavârsit. Pentru ca, daca întelegeti, simtiti si
împliniti poruncile, atunci tot ce va rugati Tatalui vostru Ceresc si
Mamei voastre Pamântesti va va fi dat. Pentru ca întelepciunea,
dragostea si puterea lui Dumnezeu sunt mai presus de orice.
Postări
