Teoria medicala chineza

Teoria medicala chineza sustine ca bolile sunt cauzate de elementele din mediul inconjurator (vantul, frigul, umezeala, caldura, uscaciunea si focul) si de factorii interni (placerea, furia, nelinistea, melancolia, tristetea, frica si groaza). Tratamentul nu se concentreaza numai asupra eliminarii toxinelor daunatoare, ci si asupra intaririi vitalitatii si a rezistentei organismului la boli.

Tratamentele occidentale, pe de alta parte, adopta, in principal, un tratament paliativ localizat, care trateaza capul pentru dureri de cap si picioarele pentru durerile de picioare. Medicina chineza cauta un tratament pentru tot corpul, prin ajustarea dezechilibrelor din organism care cauzeaza durerea de cap sau de picior. Tratamentul radical nu implica numai medicamente, ci si dieta si exercitii fizice in cadrul terapiei.

„Uciderea” germenilor cu droguri sintetice puternice are beneficii, practic, nule in timp, deoarece exista intotdeauna mai multi germeni in mediul inconjurator care sa-l reinfecteze pe pacient, imediat ce medicatia a fost oprita. Singurele masuri care realizeaza un tratament permanent sunt corectarea afectiunilor interne de dezechilibru si toxicitate si permiterea ca boala sa-si urmeze evolutia, in primul rand. Atunci cand acest lucru este realizat, toate simptomele vor disparea complet.

Initial, si medicina occidentala recunostea cauzele de baza ale bolilor. Hipocrate credea ca boala era cauzata de un dezechilibrul al „umorilor” din corpul uman, si nu de factorii externi. Thomas Sydenham, medicul din secolul al XVII-lea cunoscut ca fiind „un Hipocrate englez”, scria: „Boala nu este nimic mai mult decat o incercare a organismului de a se elibera de materia maligna”. Rudolf Virchow, un pionier al secolului al XVIII-lea in domeniul patologiei celulare, scria urmatoarele despre boli: “Daca as putea sa-mi retraiesc viata, mi-as dedica-o demonstrarii faptului ca germenii isi cauta mediul natural – tesutul bolnav – si nu sunt ei insisi cauza tesutului afectat. De exemplu, tantarii cauta apa statatoare, dar nu fac ca apa sa devina statatoare”.

In volumul Food Is Your Best Medicine, dr. Henry G. Bieler, care poate fi considerat a fi un „Hipocrate modern”, ajunge la trei concluzii de baza referitoare la boli, bazate pe 50 de ani de experienta clinica:

“Prima este aceea ca bolile nu au ca agent cauzativ principal germenii. In schimb, cred ca boala este cauzata de o toxemie care are ca rezultat afectarea sau anularea functiilor celulelor, inlesnind, astfel, multiplicarea si atacurile germenilor. A doua concluzie la care am ajuns este aceea ca, aproape in toate cazurile, folosirea medicamentelor pentru tratarea pacientilor e daunatoare. Medicamentele pot produce efecte secundare grave si, uneori, pot chiar sa dea nastere unor noi boli… A treia concluzie la care am ajuns este aceea ca bolile pot fi vindecate prin folosirea corecta a alimentelor adecvate”.

Adevaratul vinovat in neintelegerea medicala occidentala moderna a bolii a fost Louis Pasteur si „teoria sa despre germeni”. Desi „descoperirea” germenilor de catre acesta a fost, in multe moduri, folositoare, teza sa conform careia germenii sunt cauza bolilor era una gresita. Iar motivul pentru care atat medicii, cat si pacientii occidentali sunt atat de dispusi sa-i accepte teoria este acela ca plasa vina pentru boli in exclusivitate asupra factorilor externi, absolvind, astfel, pacientul de orice responsabilitate pentru starea sa de sanatate.

Adevarata cauza a bolilor este patologia celulara cauzata de starile interne de toxemie, mai ales ca urmare a obiceiurilor alimentare incorecte. Aceasta inseamna ca pacientul este responsabil pentru propria sa stare de sanatate si ca trebuie sa si-o corecteze, in principal, prin autodisciplina – fapt pe care oamenii moderni detesta sa-l accepte si cu atat mai putin sa-l puna in practica.

In ingrijirea medicala traditionala chineza, cea mai mare parte a tratamentului are loc la domiciliu, si nu in clinici sau spitale. Cunostintele generale despre terapia nutritionala sau fitoterapeutica sunt comune in majoritatea caminelor chineze, ca si conceptele respiratiei terapeutice, masajului si exercitiilor. Majoritatea remediilor fitoterapeutice sunt prescrise de medic, furnizate de fitoterapeut si apoi preparate de pacient, la domiciliu. Intr-un sondaj recent asupra episoadelor de boala suferite in timpul unei perioade de o luna de 115 familii de chinezi din Taiwan, 93% dintre pacienti au fost tratati mai intai acasa si 73% au fost tratati doar acasa. Comparati aceste cifre cu societatea occidentala, in care oamenii se grabesc sa mearga la medic chiar si pentru cea mai mica afectiune si medicii isi incheie aproape intotdeauna consultatia spunand : „Reveniti saptamana viitoare pentru o noua consultatie”.

In Orient, oricine poate sa intre intr-o farmacie fitoterapeutica si sa cumpere orice are nevoie fie pentru prevenire, fie pentru a se vindeca. Aceste medicamente sunt sigure si naturale si multe dintre cele mai comune si mai eficiente prescriptii sunt disponibile in forma tiparita pentru publicul larg. Pacientul se duce la medic doar atunci cand nu reuseste sa-si identifice singur problema, medicul prescriindu-i o terapie si dandu-i indicatii care il ajuta pe pacient sa se vindece singur. La urma urmei, nimeni nu va cunoaste corpul mai bine decat vi-l cunoasteti dumneavoastra.

Unul dintre cele mai mari inconveniente ale abordarii occidentale este faptul ca pacientii ajung sa depinda in totalitate de medici pentru orice tip de afectiune usoara sau grava si accepta orbeste sfatul medicului despre orice. Atunci cand indicatiile medicului dau gres, acestia il invinuiesc, pentru ca este un tap ispasitor convenabil, in loc sa infrunte realitatea ca principala cauza a starii lor este neglijenta lor de a se proteja prin masuri preventive. O astfel de atitudine nu poate duce niciodata la sanatate si longevitate.

Un exemplu rasunator de esec al abordarii occidentale a sanatatii si a bolii este asa-numitul „razboi impotriva cancerului” din America, unde aceasta boala mortala prospera mai mult decat in orice alta parte a lumii.

Pe parcursul ultimilor 35 de ani, National Cancer Institute (NCI) a cheltuit mai mult de 20 de miliarde de dolari pentru cercetari in vederea gasirii unui leac pentru cancer, eliminand, in acelasi timp, toate abordarile homeopatice si preventive ale bolii. Din 1962, numarul deceselor cauzate de cancer la 100 000 de persoane s-a ridicat in America de la 170 la 185 si in 1986 s-au raportat aproape un milion de noi cazuri de cancer. Si totusi, de fiecare data cand cineva sugereaza ca un regim alimentar pe baza de alimente crude sau un produs alimentar cum ar fi „laetrilul” (vitamina B17) ori respiratia profunda sau alta metoda demonstrata experimental ar putea sa vindece sau sa ajute la prevenirea imbolnavirii cu cancer, NCI este primul care se lanseaza in actiuni juridice pentru a impiedica persoana respectiva sa continue.

Cei care doresc sa rupa cercul vicios al bolii si degenerarii cauzate de folosirea exclusiva a „tratamentelor” chimice si chirurgicale si sa-si infranga dependenta de „oameni in halate albe” ar putea arunca o privire mai atenta asupra medicinii chinezesti, ce ofera o abordare preventiva catre sanatate si longevitate care poate fi urmata cu usurinta de orice persoana.

SURSA: almeea.ro

Iertarea si Armonia

10 plante in ajutor

10 plante care au efecte miraculoase asupra corpului nostru 
şi ne apără de poluare.

 Cum le aranjăm în casă pentru a avea cele mai bune efecte


Starea de sănătate a fiecăruia dintre noi depinde foarte mult 
şi de universul în care ne desfăşurăm activitatea cotidiană, 
la serviciu dar mai ales acasă. Puţini ştiu, de exemplu, 
că plantele din apartamente pot crea un sistem de apărare 
a organismului uman într-un mediu viciat de emanaţiile
 detergenţilor, odorizantelor, a flăcării de aragaz ori de emisiile
 electromagnetice ale televizorului sau ale telefoanelor.
Cercetătorii americani au descoperit că plantele din jurul 
nostru, dacă sunt bine amplasate, constituie un sistem de
 filtre naturale, care purifică aerul din apartamente.    
Horticultorii Staţiunii Experimentale Buzău confirmă rolul 
benefic al plantelor ornamentale şi recomandă ca amplasarea
 ghivecelor în locuinţe să se facă în urma unei documentări 
elementare, astfel încât poziţionarea să nu fie în detrimental 
plantei.   ”Plantele, de regulă, sunt cu multiple întrebuinţări.
 În natură, au un rol larg, de plante alimentare, ornamentale 
dar şi despre plante care purifică aerul şi energetic. 
Studiile arată că plantele acestea trebuie amplasate în funcţie
 de condiţiile din încăpere, însă pe lângă aspectul decorativ şi 
de purificare, planta trebuie să aibă şi un mediu de vegetaţie 
potrivit, cum ar fi luminozitate, temperatură”, 
spune cercetătorul Costel Vânătoru.  

Potrivit specialistului buzoian, unei locuinţe îi poate fi atribuit 
un ambient sănătos prin aşezarea în locurile potrivite a unor 
ghivece cu plante cunoscute de noi toţi.   

 ”Busuiocul de exemplu este foarte recomandat ca odorizant
 natural. Purifică foarte bine aerul şi poate înlocui odorizantele
 agresive, care înţeapă la nas şi sunt şi nocive sănătăţii. 
Lângă televizor sunt anumite plante care trebuie aşezate şi
 care au rolul de a atenua efectele negative ale televizorului, 
de a absorbi undele electromagnetice, la bucătărie, 
unde avem concentraţii mai mari de monoxid de carbon, 
de amoniac din detergenţii pentru vase. 
Când vorbim de încăperi mici, chiar dacă sunt cantităţi mici de
 gaze emanate, fie de la aragaz, de la ţigară, fie de la mobilier
 nou, aceste gaze se acumulează lent şi în timp pot să afecteze
 sănătatea. Plantele ne ajută natural să să scăpăm de aceste 
noxe care se acumulează în încăperi”, precizează Costel Vânătoru.

Iată cele zece plante 
care pot crea un sistem viu de filtre pentru purificarea aerului   

Ştim cu toţii cum arată iedera, care prin tulpina puternică se prinde 
de ziduri şi copaci. Cu frunzele în diferite nuanţe de verde, aduce un 
strop de culoare în spaţiul gri al clădirilor din beton. 
Rolul său de filtru natural este însă mai puţin cunoscut.   
 Iedera este de departe cea mai recomandată plantă când vine vorba
 de combatere a poluării. Se spune că ea poate absorbi 
90 la sută din benzen, un solvent care se găseşte frecvent în vopsea, 
cerneală, materiale plastice, cauciuc, detergenţi şi fum de ţigară.   


Cactuşii sunt plante perene, cu o varietate de forme, mărimi şi
 nuanţe. Au un aspect cărnos, cu mulţi ţepi, care îi protejează de
 dăunători şi adună umezeala pe timpul nopţii. 
Cactusul absoarbe gazele nocive şi generează oxigen pur.  
De aceea, se recomandă să-l pui lângă televizor, fiindcă absoarbe
 undele electromagnetice. Spre deosebire de celelalte plante, 
cactuşii produc oxigen noaptea şi elimină monoxid de carbon 
ziua, aşa că şi dormitorul e un loc bun pentru ei.   

Floarea Flamingo sau Anthuriumul elimină amoniacul care 
se adună în încăperi, mai ales în bucătării. 
Este o plantă de apartament uşor de crescut şi întreţinut, cu un 
foliaj atractiv şi flori care rezistă tot anul. 
Această floare creşte în toată lumea.     
Chiar dacă este originara de la Tropice, Anthuriumul nu rezistă 
foarte bine la temperaturile foarte mari. 
La temperaturi mai mari de 33 de grade, frunzele şi florile se ard, 
iar florile îşi pierd coloritul puternic.   

Dracaena acţionează împotriva compuşilor organici volatili,
 precum acetona, etanol, bensen, eliminaţi de diferite spume
 folosite la fabricarea mobilei şi de picturi. 
Dracaena este o plantă originară din pădurile tropicale şi 
subtropicale din Asia de Sud şi Africa.   
Floarea acesteia este de fapt o tufă cu flori albe, micuţe. 
Dracaena este aleasă pentru a fi cultivată în interior nu pentru 
florile sale, ci ca o plantă decorativă, cu frunze interesante,
 folosită pentru a orna holurile sau saloanele.    

Crassula, arborele de jad, se spune că adună energiile negative 
din camere. Aşa că, dacă ştii că eşti o persoană agitată, nervoasă 
sau supărată, puneţpi o Crassula în cameră şi sigur te vei linişti. 
Este o plantă suculentă, cu aspect de arbust, cu creştere lentă.   
 Dacă în natură poate atinge până la 400 centimetri înalţime si
 150 centimetri lăţime, 
în interior nu depăşeşte înălţimea de 100 centimetri. 
Frunzele de 2-3 centimetri lungime sunt persistente, ovale şi cărnoase,
 colorate în verde. Florile neparfumate, de forma unor mici stele, 
alb-roziu, sunt grupate în inflorescenţe la extremităţile tulpinilor.   

Crizantemele sunt bune de pus într-o cameră unde tocmai ai 
vopsit ceva, fiindcă absoarbe vaporii. 
Crizantemele sunt printre cele mai rezistente plante şi se cultivă 
atât toamna, cât şi primăvara. 
Atunci când le plantaţi, este recomandabil să alegeţi un spaţiu 
cât mai însorit.   Nu sunt pretenţioase în ceea ce priveşte solul, 
însă asta nu înseamnă că trebuie să îl neglijaţi. 
Solul trebuie să fie suficient de umed, întrucaât atât excesul 
de apă, cât şi seceta dăunează plantei.   

Kentia, sau Palmierul Doamnei, este una dintre cele mai 
bune alegeri când vine vorba de plante decorative pentru interioare, 
datorită aspectului sau îndrăzneţ care va atrage mereu privirile 
dar şi a rolului său de purificator. 
Palmierul Doamnei se potriveşte de minune în bucătărie, 
fiindcă absoarbe amoniacul prezent în produsele de curăţat vasele.
     Kentia are un trunchi subţire şi „ramuri“ cu frunze lungi şi subţiri. 
Dezvoltarea este destul de înceată, aşa că va sta în acelaşi
 ghiveci mult timp. Deşi este un palmier scump, este unul dintre 
cei mai rezistenţi şi adaptabili arbuşti de interior.   

Filodendronul degajă o cantitate mare de vaporti de apă şi
 umidifică astfel camerele cu aer uscat. 
E bine ca planta să fie ţinută în încăperile în care se află sobe.
 “Philodendron” este un gen de plante reprezentat prin sute de specii, 
din care doar câteva sunt întâlnite curent în apartament.    
O plantă căţărătoare care se bucură de mare atenţie este 
Philodendron Scandens. Datorită frunzelor sale în formă de inimă, 
crescătorii o numesc uneori “planta îndrăgostiţilor”.   

Voalul miresei, Chlorophytum, absoarbe în 24 de ore până la
 95 la sută din monoxidul de carbon prezent în fumul de ţigară. 
Nu este o plantă pretenţioasă. Este o tufă cu o înãlţime de circa 
40 de centimetri. Frunzele sunt alungite şi înguste.     
Florile sunt mici, albe şi apar pe tije florale lungi care atârnă
 oferind plantei un plus de aspect. Formarea lor este determinată
 şi de lungimea zilei. În condiţii de lumină permanentă, din birou, 
sediu comercial, spaţiu public, înflorirea nu va fi abundentă.   

Ficusul, are proprietatea de a elimina formaldehida ”ascunsă” 
în tapet, mobilă sau zugrăveală. Ficusul este cea mai bună alegere 
pentru locurile în care există mochetă, pentru că absoarbe compuşii
 organici volatili emanaţi de adezivul utilizat pentru a o lipi.  
 Ficusul este o plantă cu frunzele strălucitoare şi delicate, dar în 
acelaşi timp, groase. Deşi ficusul este o plantă foarte populară în 
mediul de acasă dar şi cel de la birou, de foarte multe ori, ambientul 
nu îi este prielnic şi poate pierde multe frunze din cauza 
luminii soarelui inadecvată, a apei sau a oricărei schimbări 
din mediul înconjurător.